O cafea...
Ti-aş da o cafea
Dar n-o s-o poţi bea,
Fiindcă-i amară
Precum viaţa mea!
Să-ţi dau o cafea?!
N-am zahăr, nici miere,
Nici altă putere
S-o pot îndulci,
Să o poţi sorbi
Atât e de-amară,
Ca fierea de fiară,
Ori ca pelinul
Ca moartea, ca spinul
Blestemul şi chinul!
Ti-aş da o cafea
Dar n-o s-o poţi bea,
Caci e amară
Precum viaţa mea!
Georgeta Istrate
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Abia acasă m-a apucat plânsul! - Murivale Mureșan Vasile, Expoziția Marian din Măgura
Nu mă satur să vorbesc cu Maestrul Murivale Mureșan Vasile! El descrie atât de viu sentimentele pe care le are în legătură cu via...
O asociere tare ciudata! Cafeaua ii poate fi amara, dar nu si viata...
RăspundețiȘtergereMatei
ochii tai , albastru aquamarin
RăspundețiȘtergereAcum, ca ai indepartat poza, si comentariul meu anterior nu mai are sens, as vrea sa-ti spun ca poezia este foarte frumoasa si ca, daca vrei, iti pot oferi putina miere sa-mi si sa-ti indulcesti cafeaua.
RăspundețiȘtergereMatei