sâmbătă, 17 iulie 2010

Infidelităţi cu final neaşteptat (viaţa bate ficţiunea)






       1985.Marcel P, ofiţer de geniu ,este trimis pe şantierele din Valea Jiului să supravegheze munca militarilor şi a civililor trimişi în concentrare. La cei 35 de ani,  are o familie destul de numeroasă :o soţie şi trei copii. Din două în două săptămâni îşi vede copiii care, spune el :”sunt lumina ochilor mei”. Programul este încărcat, exigenţele sunt mari, dar totul pare mai ușor de când în viața  sa  apare o femeie care-i tot face ochi dulci. Şi cum ispita este mai puternică decât voinţa , cedează . Începe o relaţie furtunoasă. Amanta devine din ce în ce mai lacomă şi posesivă. Cere tot mai mulţi bani , dar asta nu-i ajunge. Într-o zi, îl anunţă că este însărcinată . Îi cere să-şi lase soţia , chiar dacă ştie că are trei copii cu ea. Mai mult, îl ameninţă că va spune totul superiorilor săi. Apare conflictul. Pentru că femeia are o moralitate îndoielnică ,Marcel refuză să creadă că e copilul său . Astfel, propune ca ,dupa naşterea pruncului ,să facă testul de paternitate pentru a fi sigur că el este tatăl.

După nouă luni…

   Nouă luni trec repede. În tot acest timp, amanta îl hărţuieşte şi îl ameninţă de câte ori are ocazia.Vrea să-l ştie la picioarele ei şi, când bărbatul îşi vizitează familia legitimă, face crize de gelozie.Nu scapă nici o ocazie în a-i arunca în faţă vorbe denigratoare la adresa soţiei.
Naşterea copilului dă totul peste cap.Testele se fac la Spitalul Militar din Tg Jiu. Rezultatele sunt de-a dreptul senzaţionale :analizele spun că Marcel este steril, deci nu poate avea copii.Cu aceste dovezi scapă uşor de amantă.Acum se gândeşte la cei trei copii de acasă.Din teste a rezultat că acei copii, pe care-i iubea ca pe lumina ochilor, nu sunt ai lui şi că soţia îl trage pe sfoară.Ca să evite un reproş gratuit, înainte de a cere explicaţii, face o contraexpertiză medicală la Craiova.Rezultatele sunt aceleaşi .Urmează un divorţ , care îi redă libertatea.Nu ştie dacă vreodată îşi va mai lega destinul de cineva ,dar este convins că nimic nu este întâmplător...

Georgeta Istrate

Un comentariu:

  1. Daca n-as sti ca totul este absolut real, te-as "acuza" de imaginatie "super-supra-realista".Intr-adevar, viata bate fictiunea.

    RăspundețiȘtergere