Criza din Georgia III



Conflictul a fost premeditat?

    Evident,  principalii actori ai conflictului ruso-georgian sunt Rusia si Georgia. În ecuaţie, secundar, sunt implicate şi SUA, conform  declaraţiei făcute de  şeful Comisiei de Securitate a Dumei de Stat, Vladimir Vasiliev,  într-o conferinţă de presă. Domnia sa afirmă că "Georgia nu ar fi putut să facă nimic fără susţinerea Statelor Unite!"
    De asemenea, oficialul rus este de părere că acţiunea militară a Georgiei a fost premeditată cu meticulozitate de Mihail Saakaşvili, argumentând că, în ultimii ani, acesta a crescut treptat bugetul militar al ţării.
    Pentru soluţionarea conflictului au loc discuţii internaţionale care iau in considerare  probleme privind securitatea şi stabilitatea în regiune;refugiaţii şi persoanele strămutate pe baza unor principii recunoscute de practica internaţională a regulamentelor conflictuale; acordul comun între părţi; desfăşurarea rapidă a unei misiuni de observatori independenţi pe teritoriul georgian, etc.
   Discuţiile duc spre  obţinerea unor date precise, mecanisme şi angajamente din partea Moscovei, care să garanteze încheierea retragerii trupelor ruse aflate pe teritoriul georgian.

Puterea uriaşă a comunicarii

         În general, comunicarea în timpul conflictelor  urmăreşte  discreditarea adversarului, motivarea scopului „suprem” de menţinere a unor idealuri şi valori. Din încleştarea propagandistică a acestui război nu lipsesc falsurile şi denaturările, servite spre consum lumii internaţionale. Imaginile sunt dramatice, ele prezintă  civili bombardaţi sau aflaţi în suferinţă cu scopul de a sensibiliza opinia publică. Comentariile, fotografiile si filmele transmise activează în ochii privitorului, cititorului sau ascultătorului sentimente de compasiune faţă de o tabaără şi de revoltă şi pedeapsă pentru cealaltă.
   Avantajul părţilor aflate în conflict, dar şi al întregii lumi, este acela că informaţiile se emit în timp real, dând senzaţia de participare directă la acţiuni. Cei neimplicaţi în conflict, indiferent că vorbim de mass-media ori un om obişnuit, urmăresc cu sufletul la gură firul evenimentelor, căutând senzaţionalul. Lucrurile ieşite din comun provoacă sentimente puternice, iar presa ştie acest lucru, de aceea, când nu are ceva ce nu s-a mai văzut, inventează. Organele media trăiesc prin aceste ştiri “senzaţionale” şi, cu cât se implică mai mult, cu atât le creşte audienţa, popularitatea şi… bugetul. Surprinzător este faptul că omul consumator de aceste evenimente dă dovada de un fel de “foame” după senzaţional, iar ştirile, cu cât sunt mai tari, cu atât îi deschid apetitul pentru ceva mai puternic.
   
 Concluzie
    
    Publicul reacţionează mai mult sau mai puţin violent, prin mijloacele de care dispune (Internet, demonstraţii în stradă, etc), aprobând sau condamnând faptele la care este obligat să asiste. Trebuie spus că reacţia acestuia este o sursă de “existenţă” pentru mass-media! După ce participi pasiv la aceste evenimente în direct,  poţi lua o decizie sub imperiul emoţiilor, care, de cele mai multe ori, poate fi eronată. În război, principalul perdant este adevărul. Restul e ... politică. Mă întreb dacă nu tocmai acest lucru urmăresc şi actorii principali…


G.I.

Criza din Georgia II




Reacţii dramatice 

  -Media occidentală şi agenţiile internaţionale sunt “bombardate” de către autorităţile georgiene cu informaţii despre  trupele ruseşti care atacă civili, despre ameninţarea asupra rezervelor energetice ale continentului european…  Mihail Saakaşvili declară că se află "într-o sta­re totală de agresiune militară" şi decretează Le­gea marţială.
   -Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Ro­go­zin, spune că "ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud nu poate fi numit decât epurare etnică şi ge­no­cid". Sintagma de genocid este folosită şi de pre­mie­rul rus, Vladimir Putin, pentru a descrie acţiunile geor­gie­ne din Osetia de Sud.
    -În data de 10 august,  oficialii georgieni  anunţă retragerea for­ţe­lor georgiene din regiunea separatistă Osetia de Sud, cu intenţia de a înceta orice confruntare militară, şi acu­ză Moscova că pregăteşte o nouă "agresiune" în zo­na Abhaziei. Autorităţile din Abhazia  decid decretarea "stării de război" în­­tr-o parte a teritoriului său, deschizând un al doilea front.
    -Preşedintele Saakaşvili cere NATO şi ONU să "oprească agresiunea rusă".  Ca urmare, Rusia impune Georgiei blo­cada maritimă pe Marea Neagră, pentru a împiedica trimiterea de arme în zonele de conflict. A doua zi,  autorităţile georgiene anunţă că artileria şi aviaţia rusă au bombardat masiv oraşul Gori şi sunt in­dicii că se pregăteşte un asalt terestru asupra ora­şu­lui.  Surse de la Tbilisi anun­­ţă că teritoriul Georgiei este survolat de 50 de avioane ru­seşti.

Reacţia  Uniunii Europene

       În data de  9 august 2008, Uniunea Europeană cere Ru­siei, prin vocea preşedinţiei franceze, să respecte suve­ra­nitatea Georgiei. Franţa anunţă  trimiterea în regiune a şefului diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, şi  propune un plan  care prevede renunţarea la folosirea forţei, încetarea definitivă a ostilităţilor, accesul  la ajutorul umanitar, retragerea trupelor georgiene la bazele ocupate înainte de război şi a celor ruseşti la li­niile ocupate înainte de 9 august, negocieri inter­na­ţio­na­le care să asigure stabilitatea în regiune.
      Strategia europeană dă roade, căci, în urma negocierilor cu delegaţia rusă condusă de preşedintele Dmitri Medvedev, s-au convenit modalităţile de implementare a planului de pace din 12 august.

Statele Unite susţin suveranitatea Georgiei
        

    Conflictul dintre Moscova si Tbilisi generează o încleştare între Rusia şi Statele Unite şi relansează spectrul Razboiului Rece. Aceasta este accentuată de o serie de declaraţii dure între cele două tabere, căci,  la Moscova, preşedintele rus acuză SUA  de reînarmare a Georgiei, sub masca ajutorului umanitar.
     Reprezentanţii Case Albe declară pe 9 august  că atacurile comise de Rusia asupra Geor­giei, în afara zonei de conflict din Osetia de Sud, re­pre­zintă o "intensificare periculoasă" a crizei şi cer Mos­covei să înceteze  bombardamentele. În data de  11 august, vicepreşedintele SUA, Dick Cheney, declară că "agresiunea rusă nu trebuie să rămână fără răs­puns şi avertizează că prelungirea acesteia va avea consecinţe se­rioase pentru relaţiile Rusiei cu Statele Unite, dar şi pentru comunitatea internaţională. 

G.I.


Criza din Georgia I



       
     Răbufnirile din Georgia au rădăcini adânci în istorie. Ele vin din anul  1922, când V.I. Lenin şi  Iosif Visarionovici Stalin acceptă populaţii minoritare,  în ideea de a distruge sentimentul naţional georgian. La timpul acela, acestor minorităţi li se recunoaşte un statut de autonomie culturală şi administrativă în sânul republicii. Odată cu destrămarea URSS,  a început să se facă auzit glasul acestei Georgii multietnice…
    
Confruntări între tabere

     În anul 2003, la cârma Georgiei vine Mihail Saakaşvili, care adânceşte criza dintre  Moscova şi Tbilisi, transformând-o într-o adevărată  confruntare. Preşedintele georgian vrea, în principal, două lucruri: să restaureze autoritatea georgiană asupra întregului teritoriu şi, mai ales, să se impună în faţa SUA drept cel mai bun aliat al lor din Caucaz, pentru a putea ţine piept Rusiei.
     Intervenţia militară rusă în republica secesionistă Osetia de Sud provoacă reacţia autorităţilor georgiene, la 7 august 2008,  căci  Mihail Saakaşvili ordonă începerea unei ofensive împotriva regiunii separatiste pro-ruse Osetia de Sud. Încercarea Georgiei de a recâştiga controlul asupra propriului teritoriu declanşează un atac pe scară largă al forţelor armate ruseşti în Osetia de Sud şi în alte părţi ale Georgiei,  departe de zona de conflict. Dar să vedem firul evenimentelor…

Atacuri dure
     
   Aşa cum am arătat, în  data de 7 august,  Osetia de Sud anunţă că a fost ţinta unor tiruri de armă lansate de pe teritoriul georgian. A doua zi, Georgia lansează o ofensivă militară îm­po­triva regiunii separatiste Osetia de Sud. Premierul georgian, Lado Gurghe­nid­ze, anunţă că ţara sa va continua operaţiunile militare pe teritoriul osetin până când se va ajunge la o "pace du­ra­bi­lă". Prin propagandă, Georgia, mizând pe obţinerea  unei simpatii internaţionale, îşi construieşte  imaginea unui stat mic,  strivit de un stat puternic.
    Aflat la Beijing (la deschiderea  Jocurilor Olimpice), premierul rus, Vladimir Putin aver­ti­zea­ză că acţiunile "agresive" ale Georgiei în republica se­paratistă Osetia de Sud vor determina un "răspuns" din partea Rusiei. El precizează că acţiunile forţelor geor­giene au produs numeroase victime,  printre care şi mi­li­tari ruşi din trupele de menţinere a păcii. Pre­şe­din­tele Parlamentului rus, Boris Grizlov, declară, la rândul său, că Ru­sia îşi va proteja "compatrioţii" din Osetia de Sud.


      Presa, un instrument valoros în disputa dintre cele două părţi

     Declaraţiile oficiale nu trebuie luate ad-litteram, căci dincolo de ele se ascund alte interese. Într-un interviu acordat CNN, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili acuză Rusia că "desfăşoară un răz­boi împotriva noastră pe propriul nostru teritoriu şi sun­tem într-o situaţie de autoapărare împotriva unui ve­cin mare şi puternic". Pe de altă parte, Ministerul geor­gian de Interne anunţă că forţele ruse, trimise în ajutorul separatiştilor, folosesc tancuri şi avioane îm­­po­tri­va militarilor georgieni din capitala osetină. În data de 9 august, preşedintele rus, Dmitri Medvedev,  se apără, replicând că  acţiunile trupelor ruse din Osetia de Sud re­pre­zin­tă "o operaţiune de pace" menită să îi protejeze pe civili.     
    În zona frontului,  autorităţile georgiene conduc ziariştii occidentali la Gori şi în punctele  confruntărilor în care relatările mediatice generează dovezi, informaţii, comentarii favorabile Georgiei şi defavorabile Rusiei. Mai mult, preşedintele georgian  îşi  consolidează  ofensiva mediatică  prin apariţii la televiziunile occidentale (conferinţe de presă, interviuri), dar nu se sfieşte să acuze televiziunile ruseşti de…propagandă! De asemenea, georgienii reclamă atacuri cibernetice asupra site-urilor oficiale ale lui Mihail Saakaşvili,  ale Ministerelor de Externe şi ale Apărării georgiene.

G.I.

Masajul, metodă simplă de menţinere a sănătăţii


Terapeut Roxana Nadia Ghergu



  În faţa masajului, afecţiunile, oricat de grave ar fi, nu pot rezista. În urma tratamentelor personalizate, bolile în stare latentă dispar, cele uşoare aproape se vindecă, iar cele grave sunt ameliorate. Datorită faptului că, în timpul masajului, circulaţia sangvină se intensifică, rezultatele pot fi măsurabile încă de la prima şedinţă. În plus, se observă o modificare de tonus fizic si mental , care schimbă în bine percepţia celor din jur.Masajul are calitatea de a elimina toxinele, de a regla  funcţiile organismului, de a elimina stresul, aşa încât acesta să funcţioneze la capacitate maximă.
   

 La început a fost dorinţa...

    Întotdeauna mi-am dorit să fiu pacienta Roxanei  Nadia Ghergu! De ce?! De câte ori aveam ocazia să trec pe langa cabinetul  ei, dinăuntru se auzeau râsete şi muzică simfonică. Un adevărat răsfăţ! Nu de puţine ori am avut impulsul  să deschid uşa şi să întreb: mă primiţi şi pe mine la petrecerea voastră? Observam că, la final, pacientele  ieşeau nu numai bine dispuse, dar şi mai suple. Se vedea cu ochiul liber.
   Ei bine, dorinţa mi-a fost îndeplinită...



   Vreau să fii suplă şi frumoasă!

    Iată-mă, în sfârşit în  cabinet, urmărindu-i mişcările. Mai întâi  îşi prinde părul într-un elastic, să poată lucra mai bine. Într-o atmosferă muzicală, pe concertul pentru vioară şi orchestră numărul 5 în A major, al lui W.A. Mozart, mă invită pe patul de masaj. Nu ştiu cum face, dar e veselă mereu. În doi timpi şi trei mişcări  îmi unge trupul cu un ulei parfumat, spune ea, pentru hidratare. Asta face parte din programul de pregătire.  Zâmbeşte, iscodindu-mă, apoi mă ameninţă: „ Bine ai  venit pe patul  de masaj! O să-ţi satisfaci curiozitatea, că tot îţi doreai să vezi cum lucrez! Primul lucru pe care pot să ţi-l spun,  este că vreau să fii suplă şi frumoasă, ca un fotomodel! Pentru asta, trebuie să dăm jos surplusul care acoperă adevăratul tău trup”. Se pare ca Roxana vrea mai mult decât mine să mă modeleze!
   Când vezi atâta hotărâre, ce poţi să mai spui? Nici una, nici două, Roxana începe lucrul. Mâinile se mişcă cu o rapiditate uimitoare, modelându-mă  ca pe o plastilină. Treptat, pielea îşi schimbă culoarea în roz, iar mâinile Roxanei se aleargă una pe alta,  ca într-un dans ameţitor. Vreau  să aflu ce părere are despre starea în care mă aflu, dacă celulita mea  depăşeşte cu mult nivelul admis. Răspunsul este unul  diplomat: „ Nu ai o celulită exagerată. Văd că, în unele locuri, ai şi nişte vase de sânge sparte. În general, pielea ta nu arată deshidratată, dar este clar că nu consumi suficiente lichide, nici prea multă mişcare nu faci.  Dacă ai bea cel puţin 2 litri de apă,  ai avea mai puţină celulită! Dar, nu-ţi face griji, în vreo 12 şedinţe,  o eliminăm, cu condiţia să ai grijă de acum înainte ce mănânci şi mai ales cât”.
   
  Masaj pe muzică de Mozart
            
     Mâinile micuţe şi delicate se mişcă vioi  în ritmul muzicii simfonice de zici  n-au făcut muncă fizică în viaţa lor! Nici nu vreau să ma gândesc câtă grăsime şi celulită au făcut să tremure! Uneori, Roxana lucrează şi  câte 10-15 şedinţe pe  zi, dar n-o vezi niciodată obosită. Te-ai întreba cum face de are acelaşi tonus,  la începutul şi la sfârşitul programului. Cum îşi dozează puterea,  numai ea ştie! Spuneam, la început, despre atmosfera veselă din cabinet, dar acum îmi  dau seama că lucrurile sunt cât se poate de serioase. În branşa ei, ca să poţi face faţă concurenţei din ce în ce mai mari, trebuie să fii foarte bună din punct de vedere profesional. Îmi spune că tot ceea ce doreşte  este să ajute cât mai mulţi oameni, să-i convingă că sănătatea şi aspectul fizic sunt foarte importante : „ faptul că arăţi bine, că îţi place ce vezi în oglindă, îţi dă o stare foarte bună, ai mai multă încredere în tine, te simţi admirată. Îţi mărturisesc, pentru mine, este foarte important aspectul fizic.  În plus, gândeşte-te câte paciente ar mai avea încredere în mine, dacă nu aş fi eu însămi un exemplu de îngrijire!”

Sănătatea, mai importantă decât toate

     Dacă în trecut masajul era un moft pe care şi-l permiteau doar cei bogaţi, acum este o necesitate, căci oamenii au realizat că masajul  este cheia sănătăţii. În plus, acest gen de terapie nu acţionează numai pe partea fizică, ci şi pe cea psihică. E mare lucru să fii vesel şi fericit, eficient în ceea ce faci şi toate să-ţi meargă bine. Cine a spus că sănătatea e mai bună decât toate,  a spus o vorbă mare!Roxana adaugă: „ sigur că masajul este o necesitate! Dacă avem celulită,  poate să ne doară sau  cel putin să avem un disconfort; dacă suntem prea graşi, obosim repede, facem lucrurile mult mai greu şi atunci trebuie să luăm măsuri”. Aduc vorba  despre subiectul meu preferat: ciocolata. Eu spun că este bună, că are o calitate excepţională, mai ales că eliberează hormonul fericirii, dar Roxana mă corectează: „Da, dar  când e prea multă, activează hormonul... grăsimii!”    
        
Trei în unu: tonifiere, anticelulitic şi modelare!


     Pacientele vin la ea pentru veselia, blândeţea, dar şi fermitatea de care dă dovadă. Chiar dacă unele dintre ele  au probleme mari cu greutatea, Roxana ştie că nu neapărat sunt delăsătoare, ci foarte probabil pot avea probleme medicale, cum ar fi tiroida, stresul, ritmul de viaţă alert, uneori haotic. Cremele pe care le foloseşte sunt de cea mai buna calitate. Chiar dacă  specialitatea ei nu este neapărat cosmetica, masajul  antistres are calitatea de a fi şi ... antirid! În afară de reţeta „trei în unu” , în funcţie de cerere sau de problemele de sănătate, face masaj al feţei, gâtului şi coloanei. Aflu de la Roxana că celulita nu poate fi eliminată total , ci doar într-un procent de 95-99% . În general, aspectul  depinde de  mai mulţi factori: stilul de viaţă, priceperea celui care îţi face masajul , ca să nu mai vorbim de alimetaţie, care are un rol esenţial în sănătatea noastră. Cât despre vergeturi, ele pot fi într-o oarecare măsură estompate, căci, spune terapeuta „ din moment ce elasticitatea ţesutului se rupe, nu ai cum să le elimini total”.  Gelurile şi cremele anticeluliutice, pe care specialista le foloseşte, sunt de cea mai bună calitate şi au efect timp de câteva ore după ce masajul s-a încheiat. De regulă, Roxana face şi  schimbări în dieta pacientelor, elimină mesele suplimentare, recomandă un consum de apă mai mare şi, în funcţie de cât eşti de perseverent, rezultatele vor apărea negreşit. În plus,  gândirea pozitivă şi încrederea în reuşită contribuie substanţial la succesul terapiei. A trebuit să „probez” eu însămi mâinile şi  stilul Roxanei, ca să-mi dau seama că  veselia şi discuţiile fac parte din programul de... recuperare!

  În concluzie,

  Stresul provoacă dezechilibre fizice şi psihice, care, dacă nu sunt eliminate, pot genera diverse boli. Pate fi combătut cu ajutorul masajului, care are calitatea de a detensiona, de a corecta deficienţele,de a ajuta organismul să-şi recapete vitalitatea. La nivel fizic, un masaj bun  stimulează circulaţia sangvină şi limfatică, necesare pentru regenerarea ţesuturilor.
 În afară de masajul  anticelulitic, Roxana face şi alte terapii: masaj de relaxare, masaj terapeutic pre şi post natal, masaj pediatric, reflexoterapie,  electrostimulare musculară, împachetări cu parafină şi ciocolată. Poate fi contactată la telefon: 0724.569.102  sau 021.315.39.79.
  Site: www.tratamentenaturiste.ro

Georgeta Istrate

Am căutat iubirea




  Dragii mei, astăzi vă prezint o poezie  scrisă de  Costache Ioanid (1912 - 1987), care m-a impresionat până la lacrimi. Poezia trădează o sensibilitate aparte a autorului, o trăire autentică a căutării iubirii absolute.



Am căutat iubirea ca pe-o cetate sfântă
Ca pe un cer de cântec în lumea de dureri.
Am dat năvală-n lume spre tot ce ochiu-ncântă.
Şi-am întâlnit durerea, dar cerul nicăieri.

Am căutat iubirea ca patrie voioasă
Ca pe-un pământ edenic de pace troienit,
Să spun odată clipei: "Rămâi, esti prea frumoasă!"
Şi-am străbătut pământul, dar pace n-am găsit.

Am căutat iubirea ca pe un cer al firii.
Şi-am vrut să-i ies în cale cu ramuri de finic,
Să sorb din cupa lumii nectarul fericirii.
Şi-am spart în ţăndări cupa, căci n-am găsit nimic.

Am căutat zadarnic. Dar într-o primavară,
Am întâlnit în cale deodată un drumeţ.
Pe umerii Lui trudnici purta o grea povară,
O sarcină de zdrenţe şi cioburi fără preţ.

Trecea pe-o cărăruie întâmpinând batjocuri,
Lăsând să-i rupă câinii din haină câte-un fald.
Urca pe colţi de stâncă. Şi-n urma Lui, pe-alocuri,
Vedeai pe piatra rece sclipiri de sânge cald.

Şi totuşi în privire avea un cer de taină
Cum n-am văzut în lume în ochii nimănui.
Şi-am vrut să-i smulg povara. Dar am căzut cu spaimă,
Căci mult prea grea era povara Lui.

M-am ridicat degrabă şi L-am ajuns din urmă
Să aflu ce comoară în sarcină a strâns.
Dar am simţit că viaţa ca de-un prăpăd se curmă,
Când am privit prin zdrenţe cutremurat de plâns.

Căci se vedea-n comoară un clocot ca de cloacă,
Un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.
Tot ce-i murdar şi putred în lumea asta-ntreagă
Vuia strivind grumazul sărmanei Lui făpturi.

-Dar unde duci străine povara Ta ciudată,
Povară de osândă sub care-atât Te-apleci?
Am întrebat drumeţul. El mi-a spus în şoaptă:
-Spre apele uitării, ca s-o arunc pe veci...

-Dar tu, vorbi străinul, urcând încet privirea,
Dar tu pe cine cauţi înnourat şi crunt?
-Eu... am şoptit în silă, eu... căutam iubirea...
-Iubirea? ... fu răspunsul străinului. Eu sunt...

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...