Artă - Boccaccio Boccaccino - Fecioara cu pruncul


     Boccaccio Boccaccino (1467-1525), ulei pe lemn 49x36 cm.

    Provenind din colecția ducelui Alfred de Saxa Coburg-Gotha, și intrată apoi în cea a reginei Maria a României, lucrarea a fost atribuită mai întâi lui Francisco Morone, și ulterior restituită operei lui Boccaccino de către Al. Busuioceanu, în 1939. 


 

   Recunoaștem în formula compozițională și iconografică a Fecioarei văzută în mezza - figura, cu Pruncul Iisus în brațe, proiectându-se pe fundalul unei draperii cu deschidere spre peisaj, un model - schemă instaurat și cultivat de școala venețiană, și preluat frecvent de pictorii Ferrarei. 

  Echilibrul perfect dozat al compoziției, puritatea desenului și a formelor,, armonia caldă și rafinată a tonalităților de culoare sunt caracteristici ce pot plasa opera în perioada de maturitate a stilului lui Boccaccio Boccaccino, probabil după cea de-a doua ședere a să în cetatea lagunară (1511-1512)


Text scris de Ioana Beldiman, preluat din Ghidul Colecțiilor MNAR, pagina 170




 

 

 

 

 

 

Artă - Lorenzo Lotto - Sfântul Ieronim în deșert


 


   ” În al său Libro di spese diverse (1544-1552), Lorenzo Lotto menționează trei picturi având ca subiect Sfântul Ieronim în deșert,executate de el la cererea unor comanditari din Treviso. Critica de specialitate (G. M. Canova, 1975) a identificat cele trei lucrări, ele fiind conservate acum la Roma, Madrid și București. 

   Maurizio Giammarioli și Patrizia di Mambro (1983) au mai făcut observația că pictura de la București ar putea fi originalul pictat de Lotto pentru Niccolò da Mulla, conform comenzii datate 1 aprilie 1544. 


   Acceptarea acestei foarte atrăgătoare ipoteze schimbă însă datarea operei aflate la Muzeul Național de Artă, considerată anterior ca opera giovanile, împingând - o într-o perioadă târzie a activității artistului, către 1544 - 1545, când Lotto a lucrat la Treviso. 

    Dincolo de diversitatea opiniilor privind situarea cronologică a picturii, esențială rămâne întâlnirea cu limbajul personal, atat de singular, al operei lui Lotto. El este recognoscibil în încărcătura mistico - simbolică a imaginii, în expresivitatea dramatică a desenului, în cromatismul sonor, de tip "atonal", al dialogului dintre albastru și roșu "


Text scris de Ioana Beldiman, preluat din Ghidul Colecțiilor, MNAR, 1999,  pagina 172.


   Lorenzo Lotto (1480-1556/57), ulei pe pânză 56x40cm. Semnat jos dreapta : Lauren(t) Lotus 








La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...