Ochii tăi albaştri,
Ochii tăi ca marea,
Ochii tăi ca cerul,
Ei mă cuceriră,
Ei mă-mpresurară.
Din ce vis venit-ai?
Din ce colţ de zare?
Din ce lumi străine?
Sau fu amăgire?
Sau fu întâmplare?
Ochii tăi ca zarea,
Ochii tăi ca noaptea,
Ochii tăi ca viaţa,
Mă împresurară,
Mă înspăimântară,
Căci năşteau iubire!
Georgeta Istrate
Esti ca o Fata Morgana; cand mi se pare ca, in sfarsit, te-am citit (la propriu si la figurat), devii o si mai mare enigma.
RăspundețiȘtergereO poezie f. frumoasa! Regret ca nu sunt eu autorul.