Eu şi timpul


Timpul este părintele meu
Eu sunt o părticică din el
O secundă, o clipire
O bătaie de aripă

Timpul zboară?
Zbor şi eu o dată cu el!

Timpul fluieră?
De ce n-aş fluiera şi eu?

Timpul plânge?
Lacrimile desenează şanţuri  şi pe obrajii mei


Timpul trece?
Trec şi eu o dată cu el

El este veşnic?
Veşnic e şi spiritul meu

Care este diferenţa dintre mine şi timp?!
Eu sunt înlănţuită
Dar timpul este liber
Eu depind de el
El nu depinde de nimeni

În rest...suntem la fel!

Georgeta Istrate

Un comentariu:

  1. O poezie dulce-amară. Destinul omului e dramatic totuşi. Ce idee sa gasesti asemanari cu timpul! Uite, la asta nu m-am gandit.

    Mircea

    RăspundețiȘtergere

Abia acasă m-a apucat plânsul! - Murivale Mureșan Vasile, Expoziția Marian din Măgura

           Nu mă satur să vorbesc cu Maestrul Murivale Mureșan Vasile! El descrie atât de viu sentimentele pe care le are în legătură cu via...