Expoziția „Specii de spații” – MNAR, 18 aprilie – 14 iulie 2019 (III)




Începea să mă fascineze...


    Titlul expoziţiei era scris în două limbi - română și franceză. Era scris cu litere mari de tipar, în limba română, şi era redat într-o formă amestecată. Formau o mişcare aproape circulară, în care literele păreau că se aleargă unele pe altele. Ei, această senzație de mișcare care-mi excita imaginația, și care făcea ca fiecare literă să își schimbe locul, modificând spațiul după legi pe care mintea mea nu era obișnuită să le ia în seamă, începea să mă fascineze. 

Un fel de magie a spaţiului
   
    

   Mi-am mutat privirea de la titlu către lucrări. Deja îmi schimbasem percepția, nimic nu mi se mai părea ciudat, lucrările mi se păreau un fel de magie a spațiului. Chiar și o singură lucrare, ea însăși o simfonie de figuri geometrice , schimba spațiul în care fusese așezată.  Cele două săli care găzduiau expoziția erau fracturate de pereți falși (cred că așa se numesc) în diferite forme, și schelete metalice despărțite în dreptunghiuri de un alt spațiu de aproximativ 30 centimetri. Acest spațiu despărțitor era dantelat circular și arăta ca o plasă un pic mai groasă.  La prima vedere, aveai senzația ca spațiul gol( sau, dacă preferați, aerat ) dintre dreptunghiuri nu era gol, ci arăta ca un fel de vitrină. Nici nu mi-a trecut prin cap să încerc atingerea.

Prichindelul jucăuş
    


   La un moment dat, un prichindel vizitator jucăuș, ce venise la muzeu cu mama lui, a trecut nepăsător prin acel spațiu. Copiii ăștia sunt foarte inteligenți, foarte curioși, chiar îndrăzneți. Noi care ne-am născut ceva mai de multișor, ne gândim de două ori inainte de a atinge sau de a explora ceva nou. Și chiar dacă ni se permite acest lucru, unii dintre noi alegem să nu o facem din motive mai mult sau mai puțin raționale. Este adevărat și că, într-un muzeu, ai voie să atingi doar cu privirea, mă refer la lucrările propriu zise. Ca să nu mai lungesc vorba, expoziția mi s-a părut un loc multidimensional în care imaginația poate să creeze în voie.

Georgeta Istrate 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...