Când vorbesc despre decorul
primei faze din cultura Cucuteni, cercetătorii folosesc termenul „horror vacui”,
adică teama de spaţiul liber, deoarece vasele sunt încărcate cu ornament pe
întreaga suprafaţă. Cum decorau cucutenienii eneoliticului aceste vase? Trasau
mai multe benzi[1] decorate,
de la două până la cinci astfel de zone. Uneori, benzile erau despărţite prin
metope[2].
Se lua în considerare mărimea şi formele vaselor, deoarece motivele decorative
au legătură cu forma vasului, între ele creându-se un echilibru. Aşa se explică
de ce fiecare parte componentă a fost desenată cu alt motiv geometrico-meandric,
creându-se un ritm pe orizontală şi uneori, pe verticală. În prima fază numită
Cucuteni A, avem ceramică cu decoruri pictate în culorile alb, roşu, negru;
ceramică ornamentată cu decoruri incizate, dar şi o îmbinare între
cele două tehnici de decorare, la care se adaugă, în unele cazuri, ornamentul
în relief. Uneori decorul e cruţat din învelişul vasului, alteori este pur şi
simplu pictat, vorbindu-se de o pictură negativă şi una pozitivă.
În general, decorul ceramicii din faza A, atât
al speciei pictate, cât şi al aceleia incizate, are ca motiv esenţial banda
spiralică cu ambele capete răsucite, alcătuind aşa numita spirală în formă de S,
dar nu lipseşte nici meandrul. În cazul spiralei cu ambele capete răsucite nu
se mai ţine seama de forma vasului, spiralele înlănţuindu-se dau senzaţia de
alergare. În faza A, benzile pictate sunt
în marea lor majoritate unitare; totuşi chiar din această fază se folosesc adesea
şi benzi formate din mai multe linii (sau dungi) paralele: albe alternând cu
cele roşii în faza A, albe sau negre alternând cu cele roşii în fazele
următoare şi, bineînţeles, în toate cazurile, mărginite de o parte şi de alta
de câte o linie neagră-ciocolatie, ceva mai groasă. Destul de frecvent, motivul spiralic sau de
alt fel este trasat chiar de liniile incizate, culoarea ce se aşterne în
interiorul ornamentului în bandă, fie înainte, fie după ardere, fiind destinată
numai punerii în valoare a motivului desenat iniţial prin liniile incizate şi
scos astfel în evidenţă din fondul rămas în culoarea, uneori destul de neutră, a
învelişului. Asemeea spirale în formă de S culcat, cuprinzând parţial în
buclele lor cercuri concentrice realizate în tehnica pliseurilor fine, combinate
cu puncte-gropiţe imprimate, se pot transforma uneori în spirale fugătoare, în
timp ce, alteori, ele îndeplinesc rolul unor adevărate tangente la cerc. Pe de
altă parte, ornamentarea obţinută cu ajutorul pliseurilor (sau
simili-canelurilor) şi a şirurilor de gropiţe, frecventă în unele aşezări din
faza A (şi pentru care noi am preconizat ca sursă de inspiraţie iniţială influenţa
unei tehnici decorative din nord-nord-est) constituie şi ea o expresie destul
de originală a măiestriei olarilor cucutenieni.(Dumitrescu, 1979, p. 21-22).
Referitor la ceramica de tip A descoperită la
Cetăţuia, judeţul Iaşi, H. Schmidt concluzionează: stilul ceramicii pictate
este liber! (Schmidt, 1932, p. 72). Motivele decorative principale sunt
spiralele de diferite feluri, clasificare după forma barei şi a capetelor ei;
spirale dispuse izolat, îmbucat, agăţat sau continuu[3],
în şiruri orizontale dar şi piezişe. Arheologii cred că spirala nu are numai un
caracter decorativ, ci şi unul simbolic venind în legătură cu activităţile
agricole. De exemplu, la Truşeşti-Ţuguieta s-au descoperit vase cu mai multe
feluri de spirale, şi anume: cu bară dublu arcuită şi capetele răsucite sub
formă de volute; bara dreaptă îndoită la capetele rotunde, ovale sau ascuţite;
bara dreaptă sau îndoită unghiular, cu capetele alungite ori îndoite în formă
de volută; cu bară scurtă şi un capăt îndoit unghiular, terminat cu o buclă; cu
bare dublu ascuţite şi capetele răsucite în patrui spirale dispuse în formă de
cârlig. (Dâmboviţa, Văleanu, 2004, p. 466).
Un alt motiv decorativ folosit de purtătorii
culturii Cucuteni este meandrul, provenit dintr-o spirală unghiulară sau frântă(Schmidt,
1932, p. 16). Vladimir Dumitrescu spune despre ceramica de tip A de la Hăbăşeşti
că are benzile spiralice unghiulare, rezervate pe fondul colorat al vasului. De
asemenea, benzile sunt însoţite de altele meandrice alcătuite din linii pictate
şi rezervate deseori la exteriorul vasului, uneori şi la interior.
Motivele desenate în această tehnică sunt
spiralele, cercurile şi tangentele la cerc, aproape toate fiind benzi compuse
din şiruri de gropiţe şi caneluri, ce acoperă în general partea centrală a
vasului. Gâtul este acoperit cu şiruri de puncte aşezate orizontal, alternând cu
simili-caneluri orizontale. Destul de frecvent, de pildă, la Hăbăşeşti, ornamentele
trasate cu ajutorul succesiunilor de puncte-gropiţe se combină pe acelaşi vas
atât cu pliseurile cât şi cu pictura crudă despre care s-a amintit. O examinare
chiar mai puţin atentă a diferitelor motive realizate cu ajutorul acestor
tehnici combinate arată că ele sunt în cea mai mare parte derivate din spirale,
chiar dacă, foarte frecvent, buclele spiralelor fugătoare iniţiale, întâlnindu-se,
se transformă în cercuri concentrice, iar cozile spiralelor devin benzi
tangente la aceste cercuri. Dealtfel, uneori, motivul iniţial se dizolvă şi mai
radical, înseşi cozile tangente devenind un fel de ovaluri prelungi, puţin
subţiate şi ascuţite la capete, în timp ce spaţiile rămase de ambele lor părţi
sunt umplute cu pastile prelungi, ascuţite la un capăt, pe care noi le-am numit
« frunze», căci seamănă într-adevăr cu unele frunzuliţe. Atât motivele folosite,
cât şi maniera de realizare şi de combinare a lor se întâlnesc şi în ceramica
policromă, dovedind o dată mai mult unitatea de inspiraţie şi de execuţie a
artei cucuteniene.(Dumitrescu, 1979, p. 22).
Georgeta Istrate
BIBLIOGRAFIE
· Dumitrescu, Vladimir, Arta culturii Cucuteni, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1979.
· Schmidt, H., Cucuteni in der oberen Moldau, Rumänien,
Berlin- Leipzig, 1932
· Petrescu-Dîmboviţa, Văleanu, Mădălin-Cornel,
2004, Cucuteni-Cetăţuie, Săpăturile din
anii 1961-1966. Monografie arheologică, Piatra Neamţ, BMA XIV, Editura
“Constantin Matasă”, 2004
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu