sâmbătă, 10 octombrie 2015

Afară-i toamnă-n tot cuvântul...





afară-i toamnă-n tot cuvântul
pe frunze le dansează vântul,
pe cer sunt nori mai cenuşii
eu veşnic te aştept să vii!

pe lac sunt păsări zgribulite
căldura soarelui o cată,
în cercuri albe apa se frământă
iar gândul meu spre tine se îndreaptă.

la ochii-ţi verzi ca iarba crudă
visează inima într-una,
surâsu-mi palmele-ţi sărută
nu-mi pasă ce gândeşte lumea!

să treacă toamnă după toamnă
cu frunze cât de colorate,
cu vânt, cu ploi şi gri, cu toate
iubirea ce ţi-o port înseamnă
un şir de primăveri pe culmi tot mai înalte!

Georgeta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu