marți, 15 noiembrie 2016

Când vii...






Iubitul meu cu ochii ca smaraldul,
Cu vocea cât o mie de viori,
Cu mâini care-mi alintă fin  obrazul
Ştii tu că te sărut de mii de ori?

Şi chiar de nu-s acuma lângă tine,
Tot lângă tine sunt, oriunde-aş fi,
Că sufletu-mi porneşte după tine
Şi nimeni nu te poate-nlocui.

Ei spun că este iarnă, că vremea este rea,
Eu spun că-i primăvară fără greş,
Căci anotimpul nostru e iubirea
Când vii, aş vrea nicicând să nu mai pleci!

Georgeta,
15 noiembrie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu