marți, 1 martie 2016

Mărţişor – Şi primăvara asta stă să vină...






Ce dor de primăvară mă cuprinse!
Câţi muguri vor ivi petale parfumate...
Şi câte triluri prin păduri uitate,
Când reînvie natura tristeţile-s învinse!

Şi clipe-ncoronate ca veşnice zeiţe,
Ducând poveri de şoapte în seri îndrăgostite,
S-or perinda prin aer lăsând o dâră fină
De dragoste, de soare şi  dor sub clar de lună.

Fiinţele  simţi-vor în aer o magie
E dragoste? E vis? E poate o beţie...
Inevitabil te cuprinde, şi nu te poţi opune,
Va fi atât de bine, o tainică minune!

Ce dor de puritate mă cuprinse!
Parc-aş pluti pe ţărmuri unde încă
Iubirea ar mai fi în inimi neînvinse
De scopuri ce departe o alungă!

Şi primăvara asta stă  să vină
Cu frumuseţi ce fi-vor dăruite,
De razele de soare şi nopţile cu lună,
De inimi  de fiinţe-ndrăgostite!

Georgeta,
1 martie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu