marți, 19 februarie 2013

Pe urmele lui Grigore Tocilescu- excursie la Adamclisi, partea 1






     Trecem cu bacul pe la Ostrov şi ne îndreptăm spre Adamclisi, judeţul Constanţa,  localitatea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană din ţară. Autocarul opreşte la muzeul Tropaeum Traiani, aflat în centrul localităţii, muzeu care a fost  inaugurat la 9 mai 1977, când s-a sărbătorit Centenarul Independenţei de Stat a României. Clădirea muzeului a fost concepută ca un lapidarium şi cuprinde o mulţime de vestigii arheologice descoperite în cetate, dar şi în împrejurimi.  În centrul marii săli se poate vedea trofeul – o statuie impunătoare. Pe o parte a sălii sunt expuse metopele, friza superioară şi cea inferioară, pilaştrii, crenelurile şi blocurile de parapet ale stilului attic festonat. Celelalte exponate din muzeu sunt colecţii ceramice din diferite epoci, descoperite în zonă.  Monumentul triumfal, existent în miniatură în acest muzeu,  este o încrustare în piatră a sângeroasei înfruntări dintre daci şi romani, înfruntare din care a rezultat etnogeneza poporului român. Este unul din cele mai importante monumente antice aflate pe teritoriul României, care ne permite să ne facem o idee despre trecut. Reconstituirea  lui a fost făcută după unul din modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine.

Trei obiective turistice importante

     

    La intrarea în muzeu  ne întâmpină un ghid, care ne pune în temă cu piesele aflate aici. Aflăm aşadar că muzeul adăposteşte piese originale ale Monumentului Triumfal,  părţi din inscripţiile de la altarul militar şi piese descoperite în cetatea tropeenilor.  “Ca să înţelegeţi mai bine, spune ghidul,  trebuie să vă spun că în această localitate există trei obiective turistice şi anume: muzeul din centrul localităţii, monumentul reconstituit şi ruinele unui oraş roman, aflat la  aproximativ 1,5 km vest de monumentul triumfal. Oraşul   a fost întemeiat  de către  împăratul Traian şi s-a numit Tropaeum Traiani, menționat în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170. Monumentul a fost ridicat din ordinul împăratului Traian, pentru comemorarea victoriei romanilor asupra dacilor, în războiul din anii 101-102 d.Hr. Piesele sunt originale şi aparţin monumentului triumfal, dar în muzeu avem şi material arheologic  descoperit în cetatea Tropaeum Traiani”.
   Aflăm  tot de la ghid că de proiectul monumentului s-a ocupat nimeni altul decât Apollodor din Damasc, celebru și pentru Columna lui Traian și podul peste Dunăre, de la Drobeta Turnu Severin.   În muzeu, piesele sunt susţinute între ziduri de cărămidă. Încrustată în piatră, se vede arma dacilor, sica, despre care ghidul ne spune că era folosită şi la curăţarea viţei de vie, dar şi la alte treburi în gospodărie. Această armă curbată a dacilor i-a determinat pe romani să se adapteze, modificându-şi forma coifului. Unele dintre piese prezintă romani luptând din care, în faţa cărora ghidul spune că,  dacă ne vom uita cu atenţie,  vom vedea că romanii au redat luptele de pe poziţia învingătorilor, căci lucrarea nu arată  niciun roman rănit, chiar dacă în acea luptă au suferit pierderi uriaşe. Pe alte metope se pot vedea animalele locului, care reprezintă probabil bogăţia zonei; prizonieri de război mergând să se închine marelui împărat; tehnici de luptă;  localnici lucrând,  sugerându-ne pacea; o familie de daci; Traian alături de un locotenent al armatei sale, etc.

Povestea săpată în piatră 


    
   Aceste piese, mai spune ghidul, pot fi privite ca nişte capitole ale unei poveşti: „ priviţi, acest costum aparţinând unui soldat roman, este o piesă similară cu cea de pe monument. Acest trofeu a fost pus la poarta de est a oraşului roman şi reprezenta emblema oraşului în vremea împăraţilor Constantin cel Mare şi Licinius.   Cele trei construcţii – altarul, mausoleul şi monumentul triumfal-  formau un ansamblu comemorativ unitar , prin faptul că între ele exista o relaţie geometrică incontestabilă, centrele altarului, mausoleului şi monumentului triumfal  formând un triunghi isoscel, vârful acestuia fiind centrul altarului militar ( Mihai Sâmpetru, Tropaeum Traiani,  1984, p.19).    Ghidul povesteşte că altarul a fost  ridicat pentru comemorarea soldaţilor romani căzuţi în luptă şi avea formă paralelipipedică, cu dimensiuni de 12 x 6 metri. Pe acest altar au fost înscrise numele soldaţilor romani  căzuţi  în încleştarea de la Adamclisi.  În spatele monumentului se afla  mormântul tumular, ridicat  la scurt timp după construirea altarului. Acest mausoleu adăpostea mormântul ofiţerului roman care avusese un rol decisiv în câştigarea bătăliei de la Adamclisi.

Cetatea Tropaeum Traiani
    
  Cetatea Tropaeum Traiani a fost distrusă pentru prima dată de goţi, la sfârşitul secolului al III-lea, iar ce se mai vede astăzi sunt rămăşiţele celei construite de împăratul Constantin , în anul 316 d.Hr.
  Inscripţiile din Muzeul de arheologie din Constanţa arată că aşezarea s-a dezvoltat ca punct de apărare a monumentului şi drumurilor comerciale ce treceau prin aceste locuri. Localitatea a fost ridicată la rang de municipiu – Civitas Tropaensium - , în timpul lui Marcus Aurelius, în jurul anului 170 d.Hr.   Denumirea de Adamclisi a fost dată de turcii care , pe parcursul secolului al XV-lea, au luat sub dominaţie Dobrogea. 
  Despre cetate, Grigore Tocilescu spunea: „ Săpăturile ce am făcut aici din însărcinarea guvernului fură răsplătite între altele cu inscripţiuni, care ne deteră la lumină numele oraşului vechi Tropaeum Traiani şi al celui mai nou din epoca lui Constantin cel Mare,  Tropeensium Civitas. Numele acesta falnic l-a primit desigur şi l-a purtat oraşul nostru după monumentul triumfal al lui Traian, ce se înalţă mândru la câţiva kilometri mai sus, pe o sprânceană de deal pleşuv, la nord-est de vechea cetate. Şi lucru curios, acest raport originar al numelui a trecut în altă limbă şi cu însemnare schimbată asupra satului de astăzi Adamklissi, care a moştenit locul anticului oraş, iar numele şi-l datoreşte numirii turceşti a ruinelor monumentului triumfal”.

Georgeta Istrate

2 comentarii:

  1. Ciao sono una studentessa italiana che sta studiando il trofeo. Avresti degli articoli da consigliarmi? Non è facile dall'Italia reperire i testi rumeni. Grazie

    RăspundețiȘtergere
  2. Ciao. Here are some links for your subject. Buona fortuna.

    http://www.cimec.ro/Arheologie/tropaeum/cetatea/index.html

    http://enciclopediagetodacilor.blogspot.ro/2011/05/adamclisimonumentul-triumfal-al-regelui.html

    http://istoria.md/articol/297/Adamclisi,_Rom%C3%A2nia

    http://www.viajoa.ro/jurnaledecalatorie/o-vizita-la-adamclisi-trophaeum-traiani/

    http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Adamclisi

    http://www.financiarul.ro/2013/08/23/monumentul-de-la-adamclisi-un-controversat-vestigiu-antic/




    RăspundețiȘtergere