Diferențe între catolici și ortodocși






CAPUL BISERICII ŞI INFAILIBILITATEA

    În timp ce  Biserica Ortodoxă  afirmă că Iisus Hristos este capul bisericii şi  piatra de temelie pe care se sprijină aceasta,  catolicii  atribuie această funcţie  Papei,  considerat urmaş al Apostolului Petru .Ca  să-şi susţină afirmaţiile , ei folosesc vorbele Mântuitorului:“ Şi Eu îţi zic ţie,  că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri.(Matei, cap16,vers 17-18). Actualul papă  este considerat  al 267-lea urmaş al lui Petru. Altă polemică iscată în cele două biserici este legată de infailibilitatea papei când decretează ex cathedra (cu autoritate primită de la Dumnezeu prin puterea cheilor) în materie de credinţă şi de morală. El  poate lua decizii singur şi chiar stabili dogma.
    La ortodocşi , în cazul luării unor decizii importante, se fac sinoade, se analizează  situaţia de către mai mulţi episcopi şi preoţi,  după care se stabileşte dogma şi  autenticitatea ei.
  

FILIOQUE: PURCEDEREA DUHULUI SFÂNT ŞI DE LA FIUL

      Religia catolică  modifică simbolul credinţei  afirmând că  Duhul Sfânt purcede atât de la Tatăl cât şi de la Fiul. Şi iată cum sună pasajul în cauză:” Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul care vine de la Tatăl şi de la Fiul...”
   La ortodocşi, crezul  apare în varianta originală fără nici un fel de modificare” Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul , Care din Tatăl purcede...”. Răspunsul este în  Evanghelia după Ioan :”Iar când va veni Mângâietorul, pe care Eu îl voi trimite vouă de la tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine”(Ioan, cap15, vers26). Ortodocșii consideră că   adăugarea  lui  “filioque” ar fi greşită din punct de vedere teologic. Mai mult, Simbolul Credinţei este considerat proprietate comună a întregii biserici şi orice modificare trebuie facută într-un conciliu ecumenic.

PURGATORIUL

     Un alt punct de divergenţă între cele două culte este locul de tranziţie către paradis: purgatoriul. În timp ce ortodocşii  cred  că sunt doar două alternative ale sufletului după moarte- rai şi iad - catolicii susţin ca ar mai fi un loc intermediar,  unde sufletul are nevoie de un timp pentru a-şi  curăţi  imperfecţiunile şi haina de nuntă care reprezintă sufletul . Altfel, nu are acces în cerul lui Dumnezeu, unde după cum afirmă scriptura, ”nimic necurat nu  va intra”. Purgatoriul este ca o şansă  ce se dă sufletelor celor care mor cu păcate uşoare sau nu au ispăşit suficient pe pământ . Ei  exemplifică acest loc cu ajutorul  parabolei  lui Iisus  despre bogatul nemilos şi săracul Lazăr, ca  o prăpastie între locul de suferinţă în care se află bogatul  şi locul de fericire unde se află Lazăr “Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată , nici cei de acolo să treacă la noi”(Luca,cap.16,vers.26)

NEPRIHĂNITA ZĂMISLIRE

   Ambele culte o cinstesc pe Fecioara Maria . Ea este  ființa din care s-a născut  Isus Hristos. Din punctul de vedere al ortodocşilor,  este născută în chip firesc din Ioachim şi Ana, ca rod al rugăciunii celor doi,  şi nu a fost scutită de păcatul strămoşesc.
       Catolicii consideră că Sfânta Fecioară a fost neprihănit zamislită , scutită de păcatul strămoşesc, deoarece din trupul ei avea să se nască însuşi Fiul lui Dumnezeu. Dacă ea ar fi fost concepută cu  păcatul strămoşesc , afirmă catolicii, nu ar fi fost cea plină de har. În plus, părinţii Fecioarei erau în imposibilitatea de a avea copii de aceea  ar fi fost zămislită în mod miraculos.

EUHARISTIA ŞI CĂSĂTORIA

  Ortodocşii folosesc la Sfânta Liturghie pâine dospită,  în timp ce catolicii  folosesc pâine nedospită,   argumentând că  aceasta s-a folosit la  Cina cea de Taină. Pe de alta parte ,la catolici, sfinţirea darurilor nu se face prin rugăciuni de invocare a Sfântului Duh cum fac ortodocşii la Sfânta Epicleză. Ei afirmă că darurile se sfinţesc singure, prin rostirea vorbelor “Luaţi, mâncaţi…etc”. De asemenea,  preoţii catolici nu se căsătoresc,  în timp ce ortodocşii da. Căsătoriile laicilor  sunt şi ele diferite. În timp ce Biserica ortodoxă admite divorţul (fiind permisă  cununia de mai multe ori) catolicii nu admit divorţul. Ei spun că o căsătorie trebuie să fie indisolubilă adică nu se desface decât prin moartea unuia dintre soţi. Ei argumentează cu răspunsul lui Iisus,  cand a fost întrebat dacă îi este permis unui bărbat să-şi lase soţia: ”de aceea va lăsa omul pe tatăl  şi  pe mama sa şi se va lipi de nevasata sa şi cei doi vor fi un singur trup. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup.Deci, ce a unit Dumnezeu, omul să  nu despartă.Eu vă spun ca oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de desfrâu şi ia pe alta, este adulter şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, este adulter (Matei19,3-9)

Georgeta Istrate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...