Cred că politicienii
aștia s-au gândit că ne plictisim! Ce şi-or fi spus? Ia să le colorăm românilor un pic viețile, să vedem cum reacţionează!
Drept să spun, au cam reușit. Numai că, pe noi,
nimeni nu ne-a întrebat ce vrem.
E o idee ciudată, nu-i așa? Cine naiba are nevoie de popor, când perspectivele sunt atât de înalte? Iar
puterea, care îmbată, este de-a dreptul ispititoare.
Cinstea este floare
rară
Domnilor, asta e doar în capul
vostru! Ar trebui să realizați că a conduce o țară este o mare responsabilitate.
Nu te duci în față, îți scoți săbiile și
provoci lumea la luptă! De exemplu, dacă domnul Victor Ponta, în loc să se lupte cu președintele Băsescu, ar
fi făcut ceva pentru țara asta, nu ar mai fi trebuit să facă tot felul de găinării
ca să obțină ceea ce vrea. Ți s-a dat puterea, ești administratorul acestei
țări, treaba ta este a sluji poporul cât mai bine. E o şansă unică . Tu poţi scrie istorie, una mai bună decât cei cărora le-ai urmat. Să munceşti din greu pentru oamenii peste care
ai fost pus. Așa cred eu că ne-ai fi cucerit mai repede și… pentru totdeauna. Și
nu numai pe noi…
Aici şi acum!
Doamne, câţi oameni suferă lipsuri, în timp
ce ei huzuresc şi se bălăcăresc prin Parlament şi pe la televizor!
Dar nu, ca și cei care vor să se
îmbogățească peste noapte, ei au vrut puterea aici și acum! Iar metodele sunt
din cele mai josnice.
Crizele scot la iveală caracterul
Cu toate acestea, crizele politice sunt și
ele bune la ceva: îți arată adevărata față și adevăratele intenții.
Nici cu domnul președinte Traian Băsescu
nu pot să spun că mă mândresc. Deși , la început, părea un adevărat luptător
pentru interesele României, s-a dovedit a fi foarte slab. Dovadă că încă ne înclinăm cu servilitate în fața Europei și a
lumii, tot ce negociem este în defavoarea noastră, suntem de acord cu
condițiile care ni se impun și nu facem nimic ... să nu-i supărăm pe alții! Prestigiul
unei țări este dat de liderii care o conduc! Vaporul, dacă vreți, se îndreaptă spre locul
unde-l mână căpitanul. Este
adevărat că încă nu am naufragiat, dar plutim în derivă.
Iubirea poporului
se obţine muncind...
Ei bine, cred că, de data asta, poporul
și-a dat seama că are nevoie de cu totul alți conducători. Nu are nevoie de
ipocrizia lui Crin Antonescu, nici de imaturitatea lui Victor Ponta, iar de Traian Băsescu nu știu ce să zic.Cert este că avem nevoie de oameni
care să conducă această țară de dragul locuitorilor ei, de dragul de a lăsa un
nume bun în urmă. Să nu doarmă zi şi
noapte, gândindu-se la binele poporului.
Dacă vrei iubirea şi aprecierea poporului, iubeşte-l şi apreciază-l prin faptele
tale!
Georgeta
Istrate
Mihai Eminescu - Împărat şi Proletar
„Pe
bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde patrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lânga mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceata pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Caci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor”.
Unde patrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lânga mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceata pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Caci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor”.
...................................................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu