Axya :
- Dragă Giaxya, ce zici de un subiect pe legea rezonanței? Cică nimic nu este întâmplător în viața asta, că rezonezi cu tot ce ți se întâmplă. În ultima vreme, mă tot bântuie chestiunea asta. Carevasăzică, toate nemulțumirile mele în ceea ce privește comportamentul uman, de la cunoștințe, prieteni, politicieni, etc, nu se datorează acelora, ci mie! Cică eu rezonez cu tot ce interacționez. Chestia asta mi se pare complicată. Prin urmare, tot ceea ce mi se întâmplă, merit și este în favoarea mea. Cum mă ajută, de fapt?! Paradoxul paradoxurilor: conștientizând că am o problemă și trebuie să o rezolv. Nu știu la ce ne mai trebuie psihologi și preoți, că marele vindecător este însăși viața. Cică oamenii care ne fac rău sunt antrenorii noștri cărora trebuie să le mulțumim. Auzi aici! Tot ceea ce ne revoltă arată ce este în noi. Tu ce crezi despre treaba asta?
Giaxya :
- Nu știu ce să zic... Dacă unul iese din casă și deși este atent când traversează, un adolescent beat dă cu mașina peste el și omul moare, cum să o numim? Final de viață predestinat? Omul a atras bețivul? Nu zic nu la ce se zice. Dar încă nu sunt așa sigur că atragem mereu totul. Cine știe? Poate da, până la urmă! Să nu uităm că fie noi, fie ceilalți, suntem întâi atrași de aparențe. Este PERCEPȚIA noastră mai degrabă la lucru decât adevărul și logica. Percepția ta deformantă a realității a fost la lucru când te-ai simțit atras de X sau Y. Suntem atrași sau atragem în funcție de imaginile deformate din mintea noastră sau a altora. Aici e și capcana cu romantismul /romantizarea celuilalt și cu idealizarea celuilalt. Deformăm realitatea.
Dar în fine, noi căutăm răspunsuri clare și sigure la chestiuni care depășesc mintea umană. Dar na, e bine să discutăm, să ne punem probleme. Nu îmi dă nimeni examen. Sau da?
Georgeta Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu