Dialoguri - karma nu are meniu!

 Giaxya :

- Frate, ce este povestea asta care se numește karmă? Te trezești într-un context care nu-ți place, o situație pe care nu ai plănuit-o și ți se întâmplă lucruri rele pe care nu ți le explici. Unii numesc asta karma. Tu ce părere ai?

 Axya :

- A, da. În viețile noastre vin și pleacă persoane. Unii pot fi colegi, membri ai familiei , vecini, proprii copii, etc. Cică cea mai dureroasă treabă este aceea în care partenerul de viață sau proprii copii îți fac viața amară...M-am gândit și eu în nenumărate rânduri la conceptul ăsta. Uneori, accepți mai ușor o suferință dacă ți-o explici, ca pe o datorie din alte vieți sau chiar din viața asta. Te gândești că meriți și îți vine mai ușor să o plătești. E ca atunci când ai o datorie la bancă, dobânda a crescut imens,  dar nu ai încotro.

Giaxya: 

- Cum faci să te îmbunătățești, să-ți micșorezi datoria ? Cum te lupți cu persoanele care te șicanează, te bârfesc, îți pândesc toate mișcările?

Axya: 

    -  În ceea ce privește persoanele care încearcă să mă șicaneze, să mă bârfească, să-mi facă rău tot timpul, am învățat o chestie. Chiar de o fi karmă sau nu. Pe mine nu mă interesează ăia. Îmi pierd timpul cu ei. Ei gândesc și acționează în felul lor. Treaba mea este mai simplă. Dacă vreau să-mi schimb viața, imaginez ce, unde, cum -  și lucrez la asta. Altfel,  îmi merit soarta judecând cum trăiește unul sau altul, pierzând timp prețios făcând asta. Viețile altora mă interesează doar dacă am nevoie de inspirație. Am pierdut prea mult timp plângându-mă, dând vina pe guvern, pe mama, tata, bâticul, când puteam s-o schimb chiar eu. Începând de la gândire! M-am raportat la alții și mi-am irosit viața, am trăit după voia altora. În fond și la urma urmei, ce gândesc alții despre mine, nu e problema mea!  

    Karma... Există şi o karmă dar prin înțelegerea ei, aș putea să întorc totul în favoarea mea. Se spune că lumea noastră exterioară reflectă lumea noastră interioară. Mi se pare un punct de vedere demn de analizat. Soluția? Asta e. Trebuie să ne focalizăm pe soluții, nu pe vinovați! Altfel, ne învârtim în cerc.

Giaxya :

Da,  dar în același timp, ce zici tu nu e  o formă de magie, de manipulare și deci înclini balanța în folosul tău? Însă, de ce nu, atâta vreme cât nu intervii în viața nimănui. Nu faci nici rău, nici bine...

 Axya :

   - Asta era ideea! Eu cred că noi trăim într-un univers magic, doar că nu știm să ne armonizăm cu magia lui. Iar pentru asta, nu avem nevoie de permisiunea nimănui !  Dacă stă în puterea mea și dacă nu interferez cu viața altora în sensul de a le-o înrăutăți, de ce nu? În loc să mă plâng ca alții să-mi dea o mână de ajutor sau un șut, nu mai bine  mă ridic eu și iau hățurile căruței mele și cailor mei în loc să îi las pe alții? Și da, trăim într-o lume magică, de ce nu? 

Giaxya :

- Eu sunt o persoană căreia ii place mult analiza, tăiatul firului în patru, dilemele, filozofatul. Nu vreau să crezi că dacă nu avem aceeași părere, mă simt lezat sau superior ori frustrat. Tu ai dreptate în ce zici...

 Axya :

   - Apropo de magie și că acum a devenit o modă să ieși pe youtube și să te bați cu pumnul în piept că iată ce grozav ești. Mai devreme spuneam că trăim într-un univers magic. Însă a face magie conștient, ca pe o profesie este discutabil. Cred că orice formă de magie, albă sau neagră, este o formă de a influența cursul vieții cuiva. A gândi și a imagina la propria viață, dar a nu uita să adăugăm o frază creatorului.  De exemplu, uite ce  vreau pentru mine, dar facă-se voia ta! Ideea e că, dacă în ce am vrut eu poate fi și ceva în defavoarea mea (am pus acolo un virus care sucește prost ce am vrut eu) este o formă superioară oricărei tentative de vrajă, adică forma spirituală. Cred, de asemenea, că oamenii merg la vrăjitori să ceară ajutorul pentru că ei înșiși nu știu ce putere au. Însă conștientizarea acestei puteri și metoda de folosire ar trebui să vină în momentul atingerii unei mari evoluții spirituale. Dar da, atat religia cât și magia fie albă sau neagră, reprezintă o scară,  un nivel către adevărata magie spirituală, momentul în care nu poți face rău, chiar dacă știi sau poți. 

Giaxya :

-  De exemplu, dacă ai un spirit răufăcător în casă, să zicem, e caz rar, dar să presupunem... Dacă îți știi puterea, ai autoritatea să-i ordoni să plece. Sigur, spiritul acela se poate să vrea să se răzbune, să nu îi convină, dar încrederea în sine, lipsa fricii este o forță uriașă.

Axya :

- Am văzut o poză interesantă pe Facebook. Scria pe ea ceva de genul : KARMA NU ARE MENIU. PRIMEȘTI CE LE-AI SERVIT ALTORA! Da, de acord. Dar dacă între timp ai evoluat, în sensul că ești pe o treaptă de vibrație în care nu mai poți face răul, lecțiile au fost învățate, karma se dezintegrează. E ca și cum ai fi grațiat pentru bună purtare. În funcție de nivelul de evoluție, da, afirmația de mai sus este valabilă. Cu cât nivelul e mai jos, cu atât karma lovește mai puternic. Așa cred în momentul ăsta. 

Giaxya :

- Sunt de acord cu ce zici, cu toate astea cred că  și pe o treaptă de evoluție superioară încă riscăm chiar fără să vrem uneori să facem rău. Probabil că ideea e să ne antrenăm constant ca să diminuăm răul pe care putem  să-l facem. Dar da, e bună ideea cu karma şi meniul. Mâine, dacă evoluez sau involuez, răspunsul poate fi diferit. Nimic nu stagnează, totul e în mișcare. În plus, răul este ceva relativ. Dacă un om rău face răul, pentru el este un bine... Toți  trăim viața prin lentila percepției personale. De asta suntem constant în iluzie...

Axya :

-  Da, riscăm mult dacă evoluăm și ne folosim de asta în detrimentul altora. De fapt, căderea este în materie. Începem să ne mândrim, iar când  ne folosim de asta,  căderea este cumplită 

Giaxya :

- Da, așa este. Are logică.

Axya :

- Karma vine implacabil cu o dobândă uriașă. Trebuie mare atenție! 

Georgeta Istrate