sâmbătă, 26 august 2017

Cultura Cucuteni - Formele vaselor ceramice




Unică în Europa


 Ceramica din cultura Cucuteni este cu atât mai valoroasă cu cât în Europa nu s-a mai găsit ceva asemănător. Fineţea executării şi variaţiile de forme fac mai grea alegerea unei similitudini între obiecte, însă o asemănare s-a constatat doar între ceramica Culturii Cucuteni si o ceramică chinezească aparţinând unei culturi tot neolitice. Numai că diferenţa de timp între cele două culturi este destul de mare, ceramica de Cucuteni apărând mai devreme cu aproximativ o mie de ani decât cea chinezească. În ceea ce priveşte mărimea şi întrebuinţarea vaselor s-a constatat o diversitate: pahare, oale de mărimi diferite, amfore foarte mari, etc.
S-a afirmat în nenumărate rânduri[1] că, prin bogăţia de motive, prin genialitatea creaţiei, prin tehnica specială de ornamentare a ceramicii ori modelarea figurinelor din lut şi mulţimea de simboluri pe care le-a lăsat posterităţii, civilizaţia cucuteniană poate rivaliza cu civilizaţiile mari din Orientul Apropiat. Formele obiectelor din lut pot fi considerate mijloace de exprimare, alături de decorul care le înnobilează  Pentru creatorul de frumos, făurirea acestor obiecte poate însemna căutarea sunetului interior, iar totalitatea lor pot însuma un tezaur însemnat cu propria pecete - în cazul unui meşter cucutenian pecetea ar fi sufletul şi căldura mâinilor care au fost frământate odată cu aluatul. Multifuncţională, ceramica Cucuteni avea cele mai diverse forme, adaptate ocupaţiilor din viaţa de zi cu zi. Deosebit de elegante, vasele sunt unicat în Europa. Ei au lăsat cele mai mari vase de lut ale Neoliticului predinastic, adevărate poeme geometrice pictate în culori, care au rezistat timpului. Acest lucru arată că meşterii şi artiştii foloseau o tehnologie superioară în construirea acelor vase mari, o tehnică specială a folosirii materialelor şi a vopselelor.

Ceramica, indiciu despre statutul social


 Vasele ceramice au diverse forme, mai ales rotunjite, sunt bogat şi variat pictate, motivele principale fiind spirala, meandrul, triunghiul. Cel mai important lucru a fost acela că studiul ceramicii a putut da informaţii despre viaţa cotidiană a civilizaţiei cucuteninene: alimentaţie, viaţa religioasă[2], etc. În plus, tot ceramica a fost un punct de plecare pentru departajarea indivizilor ca şi statut social, căci gustul artistic (sau lipsa lui) poate indica deosebiri în privinţa prosperităţii unei comunităţi. Din punct de vedere practic, ceramica a schimbat chiar şi alimentaţia, deoarece vasele au permis prelucrarea alimentelor necomestibile în stare naturală. Pe de altă parte, aceste vase ceramice au permis păstrarea şi conservarea alimentelor mai multă vreme, depozitarea cerealelor, a lichidelor şi a altor produse. În ceea ce priveşte transportul, în condiţiile de atunci, mai ales la vasele mari, este greu de imaginat. Dar asemănarea dintre vase pe o arie de sute de kilometri pătraţi a fost o provocare pentru specialiştii care au căutat explicaţii. 

 Meşterii învăţători 

 Se pare că extinderea ceramicii cucuteniene s-a făcut cu ajutorul unor meşteri-învăţători, care probabil mergeau din loc în loc. Sigur că de preferat erau locurile cu lut bun de prelucrat şi, de ce nu, cu oameni dornici să înveţe. Având în vedere că transportarea unui mare număr de vase (uneori de dimensiuni apreciabile şi foarte grele) la distanţe mari era o operaţie aproape imposibilă în condiţiile epocii respective, când în Europa nu se cunoşteau încă vehicule cu roţi (care se vor folosi abia peste aproape două milenii, în epoca bronzului), nu ne putem gândi nici la un număr redus de centre de producţie, de la care diferitele comunităţi situate pe o anumită rază şi-ar fi putut procura, prin trocul obişnuit, olăria de care aveau nevoie. De aceea, singura explicaţie valabilă care ne rămâne şi care pare să corespundă cel mai bine existenţei acestui număr uriaş de vase lucrate nu numai în tehnică şi în forme identice, dar decorate în acelaşi fel (uneori, practic, aproape identic), este aceea a existenţei unor meşteri itineranţi ce vor fi străbătut distanţe destul de mari, oprindu-se din loc în loc, în diferitele aşezări în apropierea cărora se aflau şi depozitele de argilă necesare, şi trecând în primul rând la construirea cuptoarelor şi apoi la realizarea olăriei necesare acelor comunităţi. Numai aşa credem că poate fi explicată unitatea perfectă a ceramicii culturii Cucuteni pe un teritoriu atât de vast, care însumează sute de mii de kilometri pătraţi.(Dumitrescu, 1979, p. 14.

Arderea lutului  în cuptoare performante 
 
 Experienţa i-a ajutat pe cucutenieni să îşi perfecţioneze mereu tehnicile, prin acumularea a numeroase cunoştinţe tehnologice, mai ales în ceea ce priveşte arderea. Pentru o ardere de cea mai înaltă calitate, cucutenienii aveau nevoie şi de cuptoare performante, care, mai târziu au fost folosite şi în prelucrarea metalelor. Din punct de vedere tehnic, ceramica pictată se menţine la acelaşi nivel ridicat atât în ceea ce priveşte prepararea lutului cât şi în privinţa arderii perfecte în cuptor. Amintim apoi că în timp ce suporturile şi vasele cu picior suport înalt devin forme cu totul secundare, aproape pe cale de dispariţie, alte forme îşi continuă existenţa schimbându-şi treptat linia siluetei; totodată, un rol important îl joacă un fel de cratere castroane larg deschise, precum şi capacele denumite prin analogie „coifuri suedeze”. Alături de acestea, vasul „binoclu” decorat de predilecţie în faza veche(A) cu ornamente incizate,dar  întâlnit de fapt numai în unele din aşezările acelei faze, devine o formă mult mai frecventă.(Dumitrescu, 1968, p. 44).


Bibliografie 

·        Dumitrescu, Vladimir, Arta neolitică în România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968.
·    .     Dumitrescu, Vladimir, Arta culturii Cucuteni, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.
  

Georgeta Istrate




[1] Cultura Cucuteni a fost şi este un subiect preferat pentru mulţi scriitori
[2] O serie de vase au fost folosite exclusiv în oficierea unor ritualuri religioase, de exemplu vasele antropomorfe şi zoomorfe, vase pentru ofrande, etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu