1 DECEMBRIE: LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!

     

   Erau concurenţi din multe ţări, dar când Nadia Comăneci îşi începea evoluţia la oricare aparat, îmi bătea inima mai tare, îmi simţeam sufletul acolo, lângă ea. Şi când, la finalul concursului, se cânta imnul României, plângeam în hohote. Era un plâns de fericire. De altfel, fata asta ne-a făcut fericiţi de foarte multe ori. Şi încă o mai face!
      Pot să fiu acuzată că nu sunt o minte deschisă, dar când un român se realizează în altă ţară, am un sentiment de frustrare, de părere de rău, că o fărâmă din ţara asta a trebuit să lucreze pentru alţii, pentru că în România a simţit că nu valorează nimic.
     Unii vor spune că sunt subiectivă dacă afirm că România este cea mai frumoasă ţară de pe pământ. Şi au dreptate. Dar şi eu am dreptate, căci spun: întregul pământ este frumos, dar o singură parte a lui seamănă cu mine. Doar acea parte se potriveşte sufletului meu, îmi dă sentimentul de acasă: România! Eu semăn cu fiecare copac din ţara asta, cu fiecare floare, glasul mamei este sinonim cu glasul acestui pământ. La un răsărit am venit pe lume, în România, nu în America, nu în India, nu în China... De aceea, soarele răsare şi apune aici într-un mod care mă emoţionează, simt că mor şi renasc o dată cu el. Şi iar o să spună unii că sunt subiectivă, dacă afirm că limba română este cea mai frumoasă, cea mai profundă. Din cuvintele ei am creat o declaraţie de dragoste: Românie, te iubesc! N-aş sta departe de tine,  căci aş muri de dorul tău!

Azi

În orişicare grai îmi veţi vorbi,
Nu înţeleg şi nu voi auzi,
Vă rog, vorbiţi-mi limba românească
Ce dulce moştenire strămoşească!

De vreţi să îmi vorbiţi în limbi străine,
Vă sfătuiesc să nu vă răciţi gura,
Căci limba românească este-n mine
Simţirea mea şi dragostea, chiar ura.

De vreţi, prieteni, să mă câştigaţi
În limba mea română descifraţi
Viersul dulce al lui Eminescu
Sau blânda Rapsodie-a lui Enescu.

De-abia atunci vă voi simţi alături,
În ţara mea, ca oaspeţi, când veţi dori veţi fi
Şi până dimineaţă în cântec vom trăi
Vom plânge împreună, om râde ş-om hori .


CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE?! SĂ ÎNCEPI DIN NOU SĂ CREEZI, SĂ PRODUCI, SĂ-ŢI REFACI INDUSTRIA, AGRICULTURA ŞI CELELALTE RAMURI ALE ECONOMIEI, AŞA ÎNCÂT FIII TĂI SĂ NU MAI RĂTĂCEASCĂ PE UŞI STRĂINE.

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!


Georgeta Istrate




Un comentariu:

  1. Cine se mai poate indoi de dragostea ta pt. aceasta sfanta si frumoasa tara, daca ti-ai pus crezul si pe numele blogului tau? Din pacate, Romania reala nu mai seamana decat foarte putin cu Romania din sufletele noastre. La multi ani, tie si tuturor romanilor care iubesc sincer aceasta tara!
    Bebe

    RăspundețiȘtergere

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...