Cornelia Vîju este o tânără talentată în ale scrisului și nu numai. A publicat deja treisprezece cărți! A paisprezecea este deja în lucru!!! Mi se pare uimitor.
 |
| Cornelia Vîju, autoarea cărții |
De când o știu pe Cornelia, și o știu de-o viață, este într-o continuă efervescență creatoare. O inspiră totul, de la planul material la sentimente și emoții. Își culege astfel materia primă pentru construcțiile literare, așa cum ai culege florile...de mai! Și, în momentele de liniște, le prelucrează. Cum? Simplu pentru ea. Ia toate aceste trăiri și le trece prin chimia propriului suflet, apoi le traduce în versuri sau în proză.
Cartea de față a fost scrisă în doar trei săptămâni!
Dedicația cărții atrage atenția : "Dedic această carte soțului meu, Adi, cu toată prețuirea și dragostea".
Prin urmare, muza poetei este chiar soțul!
Îndrăznesc să spun că putini soți se pot lăuda cu o mărturisire atât de... nemuritoare!
Iată ce spune criticul literar Dumitru Anghel despre "Poveste de mai" :
" Poveste, așadar, deși termenul este... împrumutat din zona structurilor literare epice, cu trimitere la narațiune, pe care poeta Cornelia Vîju îl îmbracă în fracul de ceremonie al genului liric. Sensul epic, deturnat spectaculos spre un miraculos liric, adaugă diezi melodici, pe un portativ cu noi valențe orchestrate magic în allegro sentimental, într-o primăvară elegiacă, dedicată romantic «cu toată prețuirea și dragostea», partenerului matrimonial "
(Prefață, Dumitru Anghel, pagina 5).
Am selectat pentru dumneavoastră două poezii din volumul Corneliei:
Cum am putut?
Cum am putut să simt vreodată
Parfumul vieții-n lipsa ta?
Mirată mă-ntrebam odată
Și gândul se tot repeta.
Cum a-ndrăznit s-alerge timpul
Să nu te-aducă-n calea mea,
Să nu ne poarte-n anotimpul
Iubirii care-n zori zvâcnea?
Cum mi s-au scurs atâtea clipe
Și tinerețea ce-a trecut,
Lăsând în urmă aripi frânte
Și-un dor rămas necunoscut?
Cum de-am pășit din vară-n iarnă,
Din zări în care doar pustiu
Vedeam cum ochii mei răstoarnă,
Cum am putut? Nici azi nu știu!...
(Poveste de mai, autor Cornelia Vîju, Editura PROILAVIA, 2020, pagina 48).
 |
| Grafică, Georgiana Istrate |
Regăsire
Te regăsesc în dulcea fantezie
Din visul meu de noapte-n care tremuri,
În versul viu desprins din poezie,
În pașii tăi veniți din alte vremuri.
Purtat în dezmierdările-mi deodată
Capul ți-l pleci la sânul meu fierbinte,
Iar trupurile noastre laolaltă
Se contopesc în dor fără cuvinte.
Te-am regăsit, o, muză rătăcită
Prin umbre tremurânde-n zarea depărtată!
De-acum eu simt că-s cea mai fericită,
Și-n luntrea ochilor tăi verzi mă las purtată!
(Poveste de mai, autor Cornelia Vîju, Editura PROILAVIA, 2020, pagina 57).
Titlurile cărților Corneliei Vîju:
Mulțumesc! Acum înțeleg...
RăspundețiȘtergere