luni, 27 februarie 2017

Te-am sărutat pe suflet





Când brațele după mijloc mi-ai prins
Eu inima bătându-ți simțeam atât de tare,
Și dorul se topea tăcut și  necuprins                                         
Emoția creștea din ce în ce mai mare.

Ce bine e cu tine! ți-am spus atunci în șoaptă,
Ca nu cumva vreun nor s-audă a mele gânduri,
Te-am sărutat pe suflet, cum n-au mai fost săruturi,
Topindu-mă în tine, parcă n-am fost vreodată!

Nu mă pricep la vorbe, mi-ai spus a câta oară!
Dar vreau să știi, iubita mea frumoasă,
Că te ador nespus, și n-o spun într-o doară,
Iar  inima-mi  te-a pus regină-n a ei casă.

Și cât ai fost departe, am plâns tăcut în mine
Iar de voiam să strig, eu te strigam pe tine,
O rană-n piept creștea în roșu  nefiresc,
Dar nicio clipă nu am încetat să te iubesc!

Georgeta,
 2017

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu