miercuri, 8 iunie 2016

Să vii







E negru cerul pân'  s-apară zorii
Oraşul doarme-n liniştea adâncă,
Şi-n insomnia nopţii aştept să treacă norii
Să vii cu aurora ce mai roşeşte încă.

Pădurea tot suspină cu sufletu-i de dor
Ar vrea să ne observe cu ochii verzi şi bruni,
Privirile uimite de ale ei comori
Dezvăluite nouă ca tainice minuni.

Georgeta,
9 iunie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu