vineri, 20 februarie 2015

Cultura Vădastra







 Numită astfel după staţiunea situată pe locul „Măgura Fetelor”de pe teritoriul comunei Vădastra, judeţul Olt. A fost cercetată de Cezar Bolliac, începând cu anul 1870. S-a născut prin contopirea grupului Dudeşti cu fondul Vinča. Cultura a fost împărţită în două faze principale: Vădastra I şi Vădastra II. Aşezările acestei culturi sunt înconjurate cu şanţuri de apărare, iar în prima fază locuinţele erau de tip bordei, urmând ca, în faza de final, să câştige teren locuinţele de suprafaţă.
În faza mai veche - Vădastra I - când comunităţile acestei culturi au ocupat atât sud-estul Olteniei cât şi vestul Munteniei aşezările sunt situate pe terase cu şanţ de apărare, iar locuinţele erau de tip bordeiul săpat în pământ, având o formă ovală sau aproape rectangulară. Ca şi instrumente de lucru sunt frecvente microlitele, iar unealta caracteristică este toporul de mici dimensiuni, cu secţiune plan convexă. Purtătorii acestei culturi foloseau bovinele pentru tracţiune. Plugul primitiv avea brăzdar din corn de cerb sau din lemn. Inventarul litic din această fază seamănă cu acela al culturilor Dudeşti sau Boian (faza Bolintineanu), ambele având un rol important în procesul de geneză a culturii Vădastra.
 În faza Vădastra II, oamenii s-au retras în sud-estul Olteniei, între Jiu şi Olt. Aici au rămas până la începuturile culturii Sălcuţa (Vestul Olteniei). Comunităţile culturii Vădastra din faza finală în contact cu acelea ale culturii Boian (din faza Giuleşti) face posibilă construirea de locuinţe de tip tell şi locuinţe de suprafaţă, având podea din lut. Faptul că au schimbat tipul de aşezare şi de locuinţe, dar şi trecerea la o agricultură incipientă (prin folosirea plugului aratrum) cu tracţiune animală, au accentuat viaţa sedentară.
 Ceramica prezintă o bogăţie a formelor şi decorului, iar arderea vaselor se făcea în gropi. Predomină ceramica de culoare neagră-cenuşie, cu reflexe plumburii. Tehnicile folosite sunt incizia, excizia, pliseurile. Încrustaţia este în formă spiralo-meandrică sau geometrică, iar culorile specifice sunt roşu şi alb. Cultura Vădastra ne-a lăsat cele mai desăvârşite exemplare de ceramică excizată şi încrustată masiv cu substanţă albă, superioare acelora ale culturii Boian, de la care va fi împrumutat totuşi unele procedee tehnice. Alături de ceramica pictată a culturii Cucuteni, ceramica culturii Vădastra constituie fără îndoială cea mai înaltă expresie a artei olăritului din tot neoliticul european, atingând culmi pe care numai ceramica pictată eneolitică a Asiei Anterioare le mai atinsese şi chiar le depăşise.(Dumitrescu, 1968, p. 20-21).
 Şi plastica Vădastra este variată, ea continuă tradiţia Vinča. Se remarcă în special un vas pe care este reprezentată o mască umană, asemănătoare cu cele din spaţiul egeean. Viaţa spirituală a comunităţilor culturii Vădastra se reflectă în ceramica frumos decorată cu caneluri fine şi motive spiralo-meandrice, excizate şi încrustate cu alb şi, uneori, cu reprezentări de figuri umane în relief, precum şi în plastica antropomorfă din lut ars, căreia îi aparţin unele exemplare de o deosebită valoare artistică, de origine sudică. La aceasta se adaugă, în faza a doua a acestei culturi (Vădastra II) un frumos vas antropomorf, cu motive meandrice excizate şi încrustate cu alb pe faţa anterioară, care prin formă şi decor este un unicat.(Petrescu-Dîmboviţa, Daicoviciu, Teodor, Bârzu, Preda, 1995, p. 60).

Bibliografie 

1 - Dumitrescu, Vladimir, Arta neolitică în România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968.

            2 - Petrescu-Dîmboviţa, M.; Daicoviciu, Hadrian; Teodor Dan Gheorghe; Bârzu, Ligia; Preda Florentina, 1995, Istoria   României de la începuturi până în secolul al VIII-lea, p. 32-72, Editura Didactică şi Pedagogică, RA,   Bucureşti, 1995.
               

Georgeta Istrate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu