Suflet otrăvit




Spuneai lumii că eşti prietena mea…

Dintre făpturile toate
Te-ai dovedit a fi cea mai rea,  
Tu  judeci pe nedrept viaţa mea
Te lauzi c-ai soluţii  şi dreptate

Ştii bine  să te foloseşti de oameni
Ca de nişte proprietăţi,
Apoi, fără să le iei în seamă sufletele,
Îi răneşti cu otrăvite săgeţi.

Într-o zi, zâmbind, mi-ai deschis o uşă
Şi eu, naivă, crezând că te-ai schimbat
Şi că a dat norocul peste mine
Am cedat ispitei şi,  iată,  am intrat!

Tu ai zâmbit din nou, răutăcioasă,
De parca raiul era la mâna ta,
Mi-ai spus să ies, vezi doamne, diplomat
Şi după mine, uşa ai blocat.

Ai vrea îngenuncheată să mă vezi
Şi lacrimile-n valuri să curgă peste tot,
Să te implor, ca sclavul ce plânge pentru-o pâine
Şi tu, de sus, să-mi spui că”dragă, nu mai pot!”

Aştepţi, poate, şi-acum să vin umilă,
Al tău cherem să fie mulţumit,
De tine vreau să uit, nu-mi trebuieşte milă
Căci masca ce o porţi e-un suflet  otrăvit.

Georgeta Istrate

5 comentarii:

  1. Tema poeziei tale este destul de complexă, se poate discuta mult pe marginea ei. Am avut si eu astfel de oameni in viata mea. Îmi făceau rău, fiecare în felul lui. Până am conştientizat! Apoi am luat măsuri... adică am făcut o „epurare”. Am incercat sa pastrez în viaţa mea numai persoane care vorbesc aceeaşi limbă cu mine. Nu am reusit in totalitate, dar cu timpul sper ca voi reusi. Discutam cu un prieten, mai înţelept decât mine, despre aceasta poezie si el imi spunea că numeste astfel de persoane „executori” ai sufletului. El mai spunea că fiecare persoană de bine are parte în viaţă de cel puţin 3-4 astfel de „binevoitori”. Amicul meu crede totuşi că aceşti malefici, care se folosesc fizic şi psihic de altii tocmai pentru a-şi acoperi lipsurile, ar fi utili în vietile persoanelor in evoluţie, căci îi modelează. Personal, nu sunt convins de asta, cred ca pot sa ma modelez si fară astfel de „profesori”.
    Dacă tu ai scos această persoană din viaţa ta, fii sigură că , între timp, şi-a găsit alţi „muşterii” pe care să-i chinuie...Nu de alta, dar sunt foarte perseverenţi, au mai multe feţe şi ştiu cum să păcălească. Problema e cât timp îi ia „victimei” să se prindă de adevăratul caracter şi de adevăratele intenţii...


    Mircea

    RăspundețiȘtergere
  2. Poezia mea, Mircea, are o baza reala intr-adevar. Fiinta care m-a inspirat parea una din cele mai bune. În fata celorlalti se purta exemplar. Problema aparea cand eram singure. Tonul era asa de aspru încat uneori imi dădeau lacrimile.O vreme, n-am putut sa ma indepartez, căci lucram impreună. Apoi mi-am schimbat locul de muncă. Ciudat este că la noul loc de muncă am întalnit o altă colegă , care, la fel, se declara prietena mea. Aceasta din urmă o întrecea mult în răutate pe prima, căci atunci când voia să mă umilească, o făcea public. Reacţia martorilor a fost una inversă, în sensul că oamenii s-au indepărtat de ea.Si acum mă întreb de ce 2 persoane au simtit nevoia să mă pedepsească fără motiv.Ca să fiu în ton cu ce spune amicul tău, înţeleptul, mă gândesc că o fi fost o lecţie pe care am avut-o de învăţat. Şi iarasi sunt de acord că, în viata unui om, sunt multi(mai mult de 3-4!) "învăţători" cu lecţiile gata să ni le predea.Ar trebui, oare, să le mulţumim?

    RăspundețiȘtergere
  3. Suflete otravite...De ce oare unii simt nevoia sa-i domine pe altii? De ce simt nevoia să-i umileasca? Sa stii ca si eu am intalnit asemenea fiinte, una dintre ele a fost prima nevasta. Ce usurat m-am simtit cand am divortat! Ea era sefa, tot timpul avea chef de cearta, iar in societate, cand ne intalneam cu prietenii, nu discuta altceva decat despre defectele mele. Dupa divort a incercat sa revina in viata mea, dar nu am mai primit-o. Viata imi scosese in cale o persoana langa care ma simt cu adevarat fericit. Sfatul meu: scoateti din vietile voastre persoanele care va chinuie! (atat cat se poate, bineinteles)

    Cu respect,
    Aurel

    RăspundețiȘtergere
  4. Poezia ta rascoleste amintiri dereroase din viata mea.

    Dica

    RăspundețiȘtergere
  5. Se prea poate ca aceste fiinte sa-mi fi dat o lectie karmica. Cand intalnesc astfel de persoane , care simt nevoia sa ma puna la punct desi nu le-am facut nimic, ma consolez cu gandul ca poate merit ce mi se intampla,ca exista o cauza, chiar daca eu nu o identific pe moment. Radacinile problemei pot fi in alta viata...Cine stie?

    RăspundețiȘtergere

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...