Giaxya :
- Se tot vorbește în ultima vreme de misiunea personală. Ce poți să-mi spui despre asta?
Axya :
- Sunt mai multe misiuni, cred. Se pare că cea mai importantă este să ne corectăm pe noi înșine. Ăsta e lucrul cel mai greu. Când considerăm că ceilalți ne fac rău, acolo unde ne doare, acolo trebuie lucrat. Suntem proprii noștri creatori. Avem mult de lucru, dar cu cât înțelegem mai repede de ce ni se întâmplă anumite lucruri, cu atât mai bine . Ideea este să ne simplificăm viața, nu să ne-o complicăm! Problemele se rezolvă una câte una prin autoobservare. Mi-a făcut cineva un rău, a zis ceva... Nu dau vina pe el și nici pe circumstanțe. Mă întreb cu ce din mine am atras asta. Altădată, nu aș fi crezut, dar acum, da. Am experimentat. Atragem în special oameni dificili rezonând cu ei. Ei sunt doar niște șlefuitoare de diamante.
Giaxya :
- Se vorbește tot mai mult de trăirea în prezent. Cică asta ne-ar trezi dintr-un somn în care nu știm că suntem. Iar dacă nu ne trezim, circulăm într-un cerc vicios în care alegem doar oameni de nivel jos și josnic. Ceea ce ne oferă viața la nivelul de adormiți vine să întărească ce credem despre oameni, despre lume, în general. Și ceea ce credem, nu prea e de bine. Asta e poate explicația pentru care bărbații zic că toate femeile sunt la fel și femeile zic la fel despre bărbați. Nu am spart cercul vicios, nu am ales și nu am văzut și ALTCEVA.
Axya :
- Dacă reușești să vezi caracterul cuiva și nu-ți place, păstrează lecția, sparge cercul, tu nu ești răspunzător de caracterul lui sau al ei. Lasă acești oameni în urmă sau acceptă că sunt diferiți de noi. Nimeni nu ne înțelege pe noi în afară de noi înșine. Și atunci, de ce să avem așteptări? Dă jos poverile altora din spatele tău, și fii liber!
Giaxya :
- Știu că ți se pare că dezgrop trecutul, dar a fost nevoie să fac pe psihologul cu mine însumi, pentru că nu înțelegeam de ce mă comport într-un anumit fel în relațiile mele sentimentale și nu numai . M-a speriat și mă sperie ce se întâmplă. Nu încerc să mă justific sau să mă victimizez, ci să explic, să găsesc cauza, sursa, butonul care mă declanșează. Așa sunt! Încerc să mă îmbunătățesc însă analizez foarte mult. Uneori, treaba asta mă ajută, alteori nu. Încerc să găsesc cauza pentru care mă irită unele zgomote, unele chipuri, unele gesturi, unele cuvinte. De ce izbucnesc brusc uneori. Știi că din cauza asta nici nu m-am însurat. De o vreme studiez arta magiei. Poate să fie un interes temporar, cum au fost atâtea altele. Dar pot spune că în ultimele zile, acest interes mi-a deschis ochii. Și nu pentru că aș vrea să practic magia, pentru că nu o fac. Doar încerc să înțeleg... Însă un lucru îmi este clar sau așa cred în acest moment : nu te poți apropia de practici spirituale sau magice până ce nu îți pui în ordine viața de zi cu zi, relația cu tine, cu colegii, oamenii. Nu poți practica spiritualitatea până ce nu te cunoști bine și până ce nu ai pus granițe în relația cu alții. Dincolo de linia asta nu se trece! Dacă unii insistă deși nu s-au curățat, nu au lucrat cu ei înșiși, dau în nebunie sau în dereglări de comportament. Sar în chestii spirituale, când ei nu se cunosc pe ei înșiși, nu se înțeleg, nu s-au echilibrat cât de cât, nu își cunosc limitele, nu se pot opri. Asta este colapsul lor.
Georgeta Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu