Aristotel, tipuri de prietenie (IV)




 Oamenii cu funcţii înalte

   De asemenea, oamenii care au funcţii înalte, au două feluri de prieteni : unii sunt agreabili, iar alţii le sunt utili. Aristotel spune că doar în cazuri rare unul şi acelaşi om poate    fie şi plăcut, şi util. Cei aflaţi la putere au nevoie de oameni care să-i amuze şi oameni supuşi,  care să le execute ordinele.
În cazul în care prietenia implică superioritatea uneia dintre părţi , cum ar fi cea  a tatălui faţă de copil, sau a oricărei persoane mai în vârstă faţă de una mai tânără, este vorba despre o persoană cu autoritate şi una subordonată. În acest caz,  datele problemei se schimbă: “ prietenia părinţilor faţă de copii nu este acelaşi lucru cu  cea a unui superior faţă de un subaltern, dar nici măcar cea a tatălui faţă de fiu  nu este acelaşi lucru cu cea  a fiului faţă de tată sau ce a soţului faţă de soţie  cu cea a soţiei faţă de soţ. Căci virtutea şi  funcţia proprie  fiecăruia dintre ei sunt diferite  şi diferite sunt şi motivele  sentimentelor lor; diferite vor fi, în consecinţă,  şi sentimentele lor de afecţiune şi prietenie”. Aceste relaţii se schimbă în timp , iar când diferenţele devin foarte mari  “ ca de la om la zeu”, prietenia nu mai este posibilă. Prietenia între un soţ şi o soţie este ceva firesc , omul fiind înclinat spre viaţa de cuplu mai mult decât spre cea în  societate. Soţii au îndatoriri diferite , se ajută reciproc, în acest caz, ei îmbină  utilul cu plăcutul. Aristotel este de părere că prietenia dintre soţi este întărită şi de apariţia copiilor. Prietenia poate consta uneori, mai mult în a iubi decât a fi iubit. Este cazul mamelor , care-şi dăruiesc iubirea necondiţionat.

Aspiraţia spre onoare

  Aspiraţia spre onoare este încă un motiv de legare a prieteniilor. În acest caz, oamenii vor mai mult să fie iubiţi decât să iubească. Aceştia sunt linguşitorii , de obicei afaţi pe o treaptă inferioară. Ei iubesc mai mult ori simulează acest lucru pentru un interes, în acest caz  pentru onoare.  Oamenii  care fac acest lucru doresc să fie stimaţi de persoane cu funcţii înalte, în ideea de a obţine de la aceştia favoruri : “ dar faptul  de a fi iubit este în sine un motiv  de bucurie. S-ar părea deci  că a te bucura  de iubire valorează  mai mult decât a te bucura de stimă şi că prietenia este demnă de dorit pentru ea însăşi”. Relaţiile dintre prietenii de condiţiile inegală ar trebui să aibă la bază recunoştinţa. De asemenea, acela care beneficiază de un avantaj material sau moral ar trebui să-şi onoreze prietenul (binefăcătorul) atât cât poate.
    “ Un lucru este însă neîndoielnic, şi anume că nu trebuie să acordăm totul uneia şi aceleiaşi persoane. Şi trebuie de regulă să dăm întâietate obligaţiei de a răspunde unei binefaceri în loc să facem plăcere unui camarad, binefacerea primită fiind ca un împrumut de care trebuie să ne achităm faţă de cel care ni l-a acordat mai degrabă decât să facem daruri unui camarad”.

Georgeta Istrate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...