Murivale Mureşan Vasile – Ghilgameş, în căutarea nemuririi (9)

Cel cu umbrelă…

    

Apoi, vine un moment când te întâlnești cu “cel cu umbrelă”. Personajul cu umbrelă în general există într-o configurare din asta…cum să-ți spun? Cu ce se mai poate asemăna umbrela ? Pauză. Până mă gândesc eu, pictorul răspunde : seamănă cu un curcubeu? Aaaaaa!, zic, are logică. El simte nevoia să completeze : umbrela o folosești pentru ploaie. Curcubeul are același arc de cerc. Ce este curcubeul? Curcubeul ce e?......

 Surâsul lui Dumnezeu

    Mă simt ca o elevă întrebată de profesor, căci el pare că așteaptă răspunsul. Mă gândesc la legământul din Vechiul Testament, dar eyit să răspund.  Văzându-mă în dificultate, mă ajută : este surâsul lui Dumnezeu!!! În ultima parte a vieții te întâlnești cu… Și tu când te-ai întâlnit cu această umbrelă… vorbesc de ultimul moment, când… se spune că nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu, dar noi poate că îl vedem în ultima clipă a vieții noastre. De aia l-am invocat aici . Se poate să îl vedem, dar noi nu mai putem să spunem. Foarte interesant, mă gândesc : “se poate să îl vedem, dar nu mai putem să spunem”. Senzațional!

Nevoia unei imortalizări

   Îl întrerup în ideea de a face o fotografie, deoarece  mi se pare că artistul  stă atât de frumos printre coperțile cărții, încât momentul trebuie imortalizat. Acum când transcriu interviul, îmi vine să-mi dau palme că l-am întrerupt. L-am scos pur și simplu din starea aceea de grație și l-am adus cu picioarele pe pământ, lucrul cel mai de nedorit, când ai în față un om care are darul de a crea. Uneori am senzația că nu sunt prezentă deplin. Abia când reascult și transcriu, îmi dau seama de profunzimea unor cuvinte și trăiri care nu ar strica să le sondez ceva mai mult în momentele în care se întâmplă.

Înţelesuri neprogramate

    

  Între timp,  îmi povestește că a muncit vreo patru ani la această lucrare. Și a lucrat până a ajuns  la niște înțelesuri pe care nu le-a programat dinainte. Tocmai ăsta e marele mister în lumea artistică. Poți să-ți propui o temă, dar nu știi cum va arăta la final.  Inspirația și numai ea, te conduce. Când forțezi și nu aștepți momentele care vor însufleți opera, s-ar putea să nu-ți placă nici ție, nici altcuiva. Să revenim la fotografia pe care intenţionam a i-o face. Derulez și sunt încântată, căci lumina cade  exact ca o rază pe chipul artistului .

O lumină specială

  Murivale Mureşan Vasile  continuă să povestească despre ideea de a așeza picturile ca pe o carte : “ partea  luminoasă a cărții am aranjat-o ca un fel de  Cartea morților la egipteni . Deja intru într-un discurs lumină – întuneric. O lumină specială în care doar  galbenul stelelor  mai pulsează pe albastrul unui cer întunecat…”

Georgeta Istrate