vineri, 31 iulie 2015

Iisus 4




Adu-ţi aminte de mine…

   Epuizat de bătaie, foame, sete, cu trupul însângerat şi sufletul sfâşiat de dezamăgire, Iisus este împins spre locul execuţiei. Discipolii, speriaţi şi învinşi de durere, se refugiază în peşteră. Câteva femei îngenunchează la piciorul crucii scăldându-şi suferinţa în  lacrimi de deznădejde. Soldaţii trag la sorţi hainele condamnatului şi aruncă vorbe de ocară.Dar surpriză ! Pe Golgota se lasă întuneric în miezul zilei, pentru că soarele nu poate să fie martorul acestei atrocităţi. Omenirea îşi ucide Dumnezeul la propriu !!!Cerul de îngeri creează din suferinţă o mare de lacrimi… Tatăl ceresc tace. Iisus suferă de răni şi de singurătate : « Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit ? » Din partea lumii păcătoase, un singur suflet îi recunoaşte calitatea de Mesia şi de miel al Lui Dumnezeu -  unul dintre tâlharii răstigniţi împreună cu El : « Adu-ţi aminte de mine când vei veni în împărăţia Ta ! » Câtă putere îi dau aceste cuvinte ! Sigur că da, « vei fi cu Mine în Rai ! » Isus moare:  “ Săvârşitu-s-a !”

Hristos a înviat!

   ...Ultimul cuvânt al Lui Iisus vorbeşte despre un sfârşit şi, inevitabil, un nou început. Învinsul, de fapt, este un învingător. Prin învierea Sa, Fiul Lui Dumnezeu oferă omenirii paşaportul pentru Împărăţia Adevărului şi a Dreptăţii. Învierea este evenimentul central al creştinismului, este victoria asupra păcatului şi a morţii. În noaptea învierii, creştinii retrăiesc fiorul de acum 2000 de ani:  “Hristos a înviat din morţi/Cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte/Viaţă dăruindu-le”. Vorbele Mântuitorului rămân o mângâiere şi o speranţă pentru mulţi: “ Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru (…) Părinte,voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care mi i-ai dat, ca să vadă slava Mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine  mai înainte de întemeierea lumii »(Ioan, cap.17, 19, 20). Hristos a înviat!

 Georgeta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu