E ceaţă, ca fumul, şi-i rece,
Nimic nu se vede-nainte
Şi nici înapoi nu se vede
Mi-e teamă de clipa ce trece !
Şi-n noapte nimeni nu vine
Paşii mă poartă pe căi străine
O fi drumul greşit, o fi bine?
Ah ceaţă, pleacă de lângă mine!
Deodată simt paşi pe aproape
Mi-e frică , mă trag înapoi tremurând...
Ce se aude ?…un foşnet…un glas… nişte şoapte
Un înger din ceruri pierdut pe pământ ?!
-Te-am căutat peste tot, unde sunt
Locuri senine, dar n-am bănuit
Că-n ceaţă, pierdută, te voi găsi
Hai vino,dă mâna...Şi ceaţa pieri !
Georgeta Istrate
Foarte frumos. Dar omul poate fi salvat din ceata si de alt om? Cred ca da, daca e persoana potrivita.
RăspundețiȘtergereMircea
Esti cam singura...si cred ca ai nevoie de ajutor...dar mai cred ca nu de la oameni. Am senzatia ca te-au cam ranit. Sunt psiholog, nu ma insel. Sau da?
RăspundețiȘtergereT.