Mai e puţin


Înainte de timpuri nu ştiam ce-i durerea,
Universu-ăsta mare mi-era mângâierea,
Scăldată-n lumina unui veşnic soare
Fericită eram fără griji şi-ntristare.


Eram  o fiică  a cerului mare !
Îmbrăcată-ntr-un alb străveziu,
Mă plimbam printre stelele carului mare
Vizitam galaxii ce azi nu le ştiu.

Şi-ntr-o zi...

Ce idee, ce gând nebunesc !
M-atrăgea pe pământ traiul lumesc,
Şi-am venit ca un fulger aprins
Dintr-un vis, am trecut în alt vis


Şi ce vis, ce coşmar ce durere
Este aici pe-albastrul pământ !
Săbii scoase din teacă, ce ucid de plăcere
Şi ura aceasta ce ne bagă-n mormânt.


Mai e încă puţin. Şi-am să plec  înapoi,
Voi zbura prin locuri fără asemănare ,
Într-o lume lipsită de griji  şi-ntristare
În care eu nu-s, nu esti tu şi nici noi...

Georgeta Istrate

4 comentarii:

  1. La acele lumi "fără asemănare" visez şi eu. Dar, oare, există?

    Mircea

    RăspundețiȘtergere
  2. Poezia este la fel de frumoasa si sensibila ca tine, dar viziunea asupra lumii in care vei merge - vom merge - este infioratoare! Nu vreau sa existam ca entitati singulare, aflate intr-o perpetua anestezie, doar pt.a nu simti durerea; vreu ca TU si EU sa fim NOI, sa iubesc, sa fiu iubit, sa explorez noua mea lume si sa ma bucur de frumusetile ei. Daca lumea de dincolo nu este asa cum o vad eu, prefer dezintegrarea spiritului odata cu cea a trupului.

    Jerry

    RăspundețiȘtergere
  3. Cel mai mult imi place ultimul vers. El spune atat de multe, ne dezbraca de egoism si ne invita in Unime.Probabil ca ai intuit iubirea imensa in care spiritul va incepe o noua viata, poate aceasta este vesnicia. Chiar si in Biblie se vorbeste despre locul unde nu exista intristare si suspin, un oras de aur. Nu stiu ce inseamna orasul de aur, nu cred ca interpretarea poate fi literala, dar , de ce nu, se poate asemana cu aspiratia ta. Iar vesnicul soare, in ale carui raze te vei scalda (poate ca vom avea parte de asta cu totii, la un moment dat) este probabil soarele mantuirii, al eliberarii, Iisus. Soarele acesta nu arde si nu orbeste. cred ca el se afla in visul tau, mai ales in ultimul vers.

    Cristi

    RăspundețiȘtergere
  4. Da,ultimul vers atrage atentia, e neasteptat ca perceptie, daca il iei separat.Se schimba tot sensul. Asta in cazul in care cineva ar vrea sa ofere o noua interpretare poeziei,asa cum am vazut ca deja s-a intamplat

    RăspundețiȘtergere

La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...