Criza din Georgia II

Reacţii dramatice 

  -Media occidentală şi agenţiile internaţionale sunt “bombardate” de către autorităţile georgiene cu informaţii despre  trupele ruseşti care atacă civili, despre ameninţarea asupra rezervelor energetice ale continentului european…  Mihail Saakaşvili declară că se află "într-o sta­re totală de agresiune militară" şi decretează Le­gea marţială.

   -Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Ro­go­zin, spune că "ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud nu poate fi numit decât epurare etnică şi ge­no­cid". Sintagma de genocid este folosită şi de pre­mie­rul rus, Vladimir Putin, pentru a descrie acţiunile geor­gie­ne din Osetia de Sud.

    -În data de 10 august,  oficialii georgieni  anunţă retragerea for­ţe­lor georgiene din regiunea separatistă Osetia de Sud, cu intenţia de a înceta orice confruntare militară, şi acu­ză Moscova că pregăteşte o nouă "agresiune" în zo­na Abhaziei. Autorităţile din Abhazia  decid decretarea "stării de război" în­­tr-o parte a teritoriului său, deschizând un al doilea front.

    -Preşedintele Saakaşvili cere NATO şi ONU să "oprească agresiunea rusă".  Ca urmare, Rusia impune Georgiei blo­cada maritimă pe Marea Neagră, pentru a împiedica trimiterea de arme în zonele de conflict. A doua zi,  autorităţile georgiene anunţă că artileria şi aviaţia rusă au bombardat masiv oraşul Gori şi sunt in­dicii că se pregăteşte un asalt terestru asupra ora­şu­lui.  Surse de la Tbilisi anun­­ţă că teritoriul Georgiei este survolat de 50 de avioane ru­seşti.

Reacţia  Uniunii Europene

       În data de  9 august 2008, Uniunea Europeană cere Ru­siei, prin vocea preşedinţiei franceze, să respecte suve­ra­nitatea Georgiei. Franţa anunţă  trimiterea în regiune a şefului diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, şi  propune un plan  care prevede renunţarea la folosirea forţei, încetarea definitivă a ostilităţilor, accesul  la ajutorul umanitar, retragerea trupelor georgiene la bazele ocupate înainte de război şi a celor ruseşti la li­niile ocupate înainte de 9 august, negocieri inter­na­ţio­na­le care să asigure stabilitatea în regiune.

      Strategia europeană dă roade, căci, în urma negocierilor cu delegaţia rusă condusă de preşedintele Dmitri Medvedev, s-au convenit modalităţile de implementare a planului de pace din 12 august.

Statele Unite susţin suveranitatea Georgiei

        

    Conflictul dintre Moscova si Tbilisi generează o încleştare între Rusia şi Statele Unite şi relansează spectrul Razboiului Rece. Aceasta este accentuată de o serie de declaraţii dure între cele două tabere, căci,  la Moscova, preşedintele rus acuză SUA  de reînarmare a Georgiei, sub masca ajutorului umanitar.

     Reprezentanţii Case Albe declară pe 9 august  că atacurile comise de Rusia asupra Geor­giei, în afara zonei de conflict din Osetia de Sud, re­pre­zintă o "intensificare periculoasă" a crizei şi cer Mos­covei să înceteze  bombardamentele. În data de  11 august, vicepreşedintele SUA, Dick Cheney, declară că "agresiunea rusă nu trebuie să rămână fără răs­puns şi avertizează că prelungirea acesteia va avea consecinţe se­rioase pentru relaţiile Rusiei cu Statele Unite, dar şi pentru comunitatea internaţională. 

G.I.

---