marți, 16 octombrie 2012

Criza din Georgia I



       
     Răbufnirile din Georgia au rădăcini adânci în istorie. Ele vin din anul  1922, când V.I. Lenin şi  Iosif Visarionovici Stalin acceptă populaţii minoritare,  în ideea de a distruge sentimentul naţional georgian. La timpul acela, acestor minorităţi li se recunoaşte un statut de autonomie culturală şi administrativă în sânul republicii. Odată cu destrămarea URSS,  a început să se facă auzit glasul acestei Georgii multietnice…
    
Confruntări între tabere

     În anul 2003, la cârma Georgiei vine Mihail Saakaşvili, care adânceşte criza dintre  Moscova şi Tbilisi, transformând-o într-o adevărată  confruntare. Preşedintele georgian vrea, în principal, două lucruri: să restaureze autoritatea georgiană asupra întregului teritoriu şi, mai ales, să se impună în faţa SUA drept cel mai bun aliat al lor din Caucaz, pentru a putea ţine piept Rusiei.
     Intervenţia militară rusă în republica secesionistă Osetia de Sud provoacă reacţia autorităţilor georgiene, la 7 august 2008,  căci  Mihail Saakaşvili ordonă începerea unei ofensive împotriva regiunii separatiste pro-ruse Osetia de Sud. Încercarea Georgiei de a recâştiga controlul asupra propriului teritoriu declanşează un atac pe scară largă al forţelor armate ruseşti în Osetia de Sud şi în alte părţi ale Georgiei,  departe de zona de conflict. Dar să vedem firul evenimentelor…

Atacuri dure
     
   Aşa cum am arătat, în  data de 7 august,  Osetia de Sud anunţă că a fost ţinta unor tiruri de armă lansate de pe teritoriul georgian. A doua zi, Georgia lansează o ofensivă militară îm­po­triva regiunii separatiste Osetia de Sud. Premierul georgian, Lado Gurghe­nid­ze, anunţă că ţara sa va continua operaţiunile militare pe teritoriul osetin până când se va ajunge la o "pace du­ra­bi­lă". Prin propagandă, Georgia, mizând pe obţinerea  unei simpatii internaţionale, îşi construieşte  imaginea unui stat mic,  strivit de un stat puternic.
    Aflat la Beijing (la deschiderea  Jocurilor Olimpice), premierul rus, Vladimir Putin aver­ti­zea­ză că acţiunile "agresive" ale Georgiei în republica se­paratistă Osetia de Sud vor determina un "răspuns" din partea Rusiei. El precizează că acţiunile forţelor geor­giene au produs numeroase victime,  printre care şi mi­li­tari ruşi din trupele de menţinere a păcii. Pre­şe­din­tele Parlamentului rus, Boris Grizlov, declară, la rândul său, că Ru­sia îşi va proteja "compatrioţii" din Osetia de Sud.


      Presa, un instrument valoros în disputa dintre cele două părţi

     Declaraţiile oficiale nu trebuie luate ad-litteram, căci dincolo de ele se ascund alte interese. Într-un interviu acordat CNN, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili acuză Rusia că "desfăşoară un răz­boi împotriva noastră pe propriul nostru teritoriu şi sun­tem într-o situaţie de autoapărare împotriva unui ve­cin mare şi puternic". Pe de altă parte, Ministerul geor­gian de Interne anunţă că forţele ruse, trimise în ajutorul separatiştilor, folosesc tancuri şi avioane îm­­po­tri­va militarilor georgieni din capitala osetină. În data de 9 august, preşedintele rus, Dmitri Medvedev,  se apără, replicând că  acţiunile trupelor ruse din Osetia de Sud re­pre­zin­tă "o operaţiune de pace" menită să îi protejeze pe civili.     
    În zona frontului,  autorităţile georgiene conduc ziariştii occidentali la Gori şi în punctele  confruntărilor în care relatările mediatice generează dovezi, informaţii, comentarii favorabile Georgiei şi defavorabile Rusiei. Mai mult, preşedintele georgian  îşi  consolidează  ofensiva mediatică  prin apariţii la televiziunile occidentale (conferinţe de presă, interviuri), dar nu se sfieşte să acuze televiziunile ruseşti de…propagandă! De asemenea, georgienii reclamă atacuri cibernetice asupra site-urilor oficiale ale lui Mihail Saakaşvili,  ale Ministerelor de Externe şi ale Apărării georgiene.

G.I.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu