Am achiziţionat de curând cartea EUROSTUDII
Vol. I. Incursiuni în vârstele Europei, care a apărut
la Editura Universităţii din Bucureşti. După ce am citit-o, m-am
gândit să scriu câteva cuvinte despre fiecare articol şi să ofer două-trei
citate care să ilustreze, pe scurt, tema
abordată.
Volumul este alcătuit dintr-o
serie de comunicări ştiinţifice susţinute la colocviile Eurostudii ale
Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Coordonatorii sunt Simona Drăgan şi Constantin Emil Bucur.
Autor: Cosmin Şipoş
Universitatea din București
Tema:
ASPECTE TEORETICE ŞI IZVOARE FILOSOFICE ALE TOTALITARISMULUI
ASPECTE TEORETICE ŞI IZVOARE FILOSOFICE ALE TOTALITARISMULUI
Articolul lui Cosmin Şipoş este cuprins între paginile 199-213 din
volumul :”Eurostudii – Incursiuni în vârstele Europei”
Firul roşu...
Firul roşu...
Lucrarea lui Cosmin Şipoş subliniază
principalele trăsături ale totalitarismului, începând cu ideologiile şi
continuând cu filosofiile care l-au pus în aplicare. Autorul ne plimbă pe patinoarul ideilor filosofice ale unor mari gânditori ca Platon, Hobbes şi Machiavelli
- autori din care elitele comuniste şi naziste s-au
inspirat . O lucrare ce merită atenţia publicului cititor, căci urmează un fir
roşu care dezleagă multe enigme ale acestei forme de guvernare.
Plimbându-mă pe bibliografia folosită de Cosmin
pentru această lucrare , am găsit nume precum: Aristotel, Karl Marx, Friedrich
Engels, Adolf Hitler, Vladimir Ilici Lenin şi mulţi alţii.
Câteva fragmente
ale acestui articol...
Ideologiile
totalitare şi celelalte ideologii
„ Ideologia (în
sensul conceptual) a reprezentat o resursă extraordinar de bogată pentru
mişcările totalitare , fiind principala hrană, dar în acelaşi timp şi produsul
persuasiunii populiste. Ideologia a recreat conform definiţiilor, întregul
ansamblu de valori pe care un individ se poate spriini şi s-a transpus în
mentalitatea colectivă ca reprezentând un veritabil panaceu. Cel mai important
însă , ideologiile totalitare şi-au putut atinge, într-o anumită măsură ,
obiectivele doctrinare datorită unei acţiuni foarte eficiente : interzicerea
existenţei oricărei alte chei interpretative asupra lumii, aşadar prin
condamnarea tuturor celorlalte ideologii (...) . În timp ce termenul „ideologie”
era conceptualizat şi popularizat , partidele şi mişcările politice ale
secolului al XIX-lea şi al XX-lea aveau să dezvolte platforme ideologice din ce
în ce mai diverse , încercând să explice şi să întărească anumiţi piloni
axiologici în jurul cărora se învârtea comunitatea lor aşezată sub semnul
necesităţii istorice : statul, rasa, clasa , colonizarea , comerţul , ethosul,
istoria, civilizaţia, democraţia, războiul, pacea, naţiunea , unificarea,
reforma, restauraţia , conservatorismul, progresismul ş.a.m.d.” (paginile
202-203).
Gestionarea puterii
sursa imaginii:https://tribunainvatamantului.ro/2017/08/14/restrangerea-libertatii-de-exprimare-in-statul-totalitar-mijloc-de-control-al-individului-si-al-societatii/ |
„ Partidul care guvernează o naţiune în mod
totalitar reprezintă o nouă realitate istorică; asemănările şi comparaţiile cu
acesta sunt imposibile” - (Nota 20, pagina 204). Plecând de la această
afirmaţie , simpla asociere a termenilor partid şi totalitarism ar putea părea
antitetică , întrucât prima subliniază existenţa unei democraţii , iar cealaltă
implică o societate controlată în mod integral de o putere nomenclaturistă. Partidul
reprezintă o asociaţie de drept privat care îşi propune obţinerea puterii prin
mijloace democratice şi care urmăreşte un interes general, un bine public pe
care încearcă să îl atingă prin intermediul ideologiei. Partidul deţine anumite
funcţii , printre care însă , se pot afla şi unele false. Aceste funcţii
alterate s-au confundat de-a lungul vremii cu partidele înseşi. Printre aceste
funcţii se numără confundarea partidului cu societatea însăşi ( partidul este
un echivalent al voinţei unanime a societăţii) sau gestionarea puterii fără a
urmări binele general ( conducerea statului doar de dragul deţinerii puterii ).
Din acest motiv , regimurile totalitare au considerat ca fiindu-le mai exactă
asocierea cu un tip de mişcare decât cu un tip de partid” (pagina 204).
Filosofia lui
Platon
„ Un aspect extrem de important al
totalitarismului , deşi nu integral specific acestuia , îşi găseşte profunde şi
notorii rădăcini în filosofia lui Platon , anume eugenia. Îmbunătăţirea
genetică a indivizilor şi categorisirea lor în funcţie de capacităţi,
reprezintă un subiect căruia Platon îi oferă multă atenţie şi care este văzut
ca o trăsătură necesară în procesul de educare şi în evoluţia progresistă a
vieţii cetăţii: „ E necesar în temeiul principiilor asupra cărora am căzut de
acord , să împerechem pe cei mai buni bărbaţi cu cele mai bune femei cât se
poate de des , şi dimpotrivă, cât mai rar pe cei răi cu femeile cele mai rele .
Copiii primelor cupluri trebuie crescuţi, ceilalţi - nu, dacă este vorba ca turma să fie cât se
poate de valoroasă” (...) Se mai poate evoca deşi nu reprezintă o
trăsătură specifică a totalitarismului modern, influenţa exercitată de gândirea
lui Platon asupra societăţii comuniste , o societate profund totalitară , în
special în ceea ce priveşte aspectul economic , făcând referire în mod evident,
la eliminarea proprietăţii private şi la convieţuirea pe baza unor tehnici care
astăzi sunt etichetate drept socialiste” ( pagina 208).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu