Murivale Mureşan Vasile – Ghilgameş, în căutarea nemuririi (24)

Când lucrurile vin spre tine...

  „Expoziţia mea are un titlu uşor vesel. Tot cântând aşa şi bucurându-mă,   - happy, happy gay day-,  mi-a picat fisa şi am zis: stai puţin, ăsta poate fi un titlu de expoziţie! Am făcut şi un afiş care-i foarte...grav. Am găsit un manechin la gunoi, i-am pus în cap frunze de cenuşer...ştii, cenuşerul este arborele cerului, el se mai numeşte arborele lui Dumnezeu. Într-o zi, a căzut lumina exact pe el... De multe ori lucrurle vin spre tine, trebuie doar să fii ochi şi urechi!”  

În artă, curajul este necesar

Ce părere ai despre homosexualitate?

Se gândeşte puţin…

 E necesară. Oameni de felul ăsta …Apropo de   Ghilgameş,  el şi-a pus pentru prima dată problema nemuririi! 

  Să ştii că în artă, trebuie să mai ai şi curaj. Am în această expoziţie, după cum bine vezi, vreo sută de cămăşi desenate faţă – verso, cu portrete ale unor oameni celebri care au făcut ceva pentru umanitate. Aparatul ăsta, spune artistul arătând spre telefon, l-a inventat un homosexual. Numele lui este   Alan Turing. Acest  om  care a făcut  ca  milioane de oameni să nu moară în al doilea razboi mondial, a fost alungat din Anglia!Pe computerele Machintosh există sigla cu  mărul muşcat -  un omagiu adus acestuia. În caz că nu ştii, îţi spun că Turing  s-a sinucis mâncând dintr-un măr injectat cu cianură.

Lume, lasă-mă să mă simt fericit!

  

    Dar acum lucrurile încet, încet vin  spre o schimbare în bine a statutului acestor oameni. Eu însumi am fost foarte fericit când am vazut, la Paris, o paradă gay. Mi s-a părut un mod paşnic de a-ţi exprima curajul. În arta vizuală contemporană există o tendinţă pronunţată ca oamenii să spună cine sunt şi cum vor să-şi trăiască viaţa.

 În constituţia americană se precizează  că fiecare are dreptul la fericire. Mesajul pentru cei ce nu acceptă această categorie de oameni ar fi: lume,  lasă-mă şi pe mine să mă simt fericit în felul meu!!! De ce să trebuiască să  mă sinucid?

Este corect  să spui cum eşti...

   Pe de altă parte, este bine și pentru societate să-ți poți declara orientarea sexuală. Este corect să îi spui cuiva cum ești, ca să știe cum să te ia. Altfel, te trezești că se îndrăgostește cineva de tine și tu nu poți răspunde. Nu e corect să îți bați joc de sufletul cuiva. E mare păcat! De exemplu, noi îl iubim pe Ceaikovski pentru muzica lui. El rămâne în istorie pentru ce a făcut, nu pentru orientarea sexuală…

Georgeta Istrate 

P.S. Fotografiile sunt luate de pe pagina de Facebook a artistului.

Murivale Mureşan Vasile – Ghilgameş, în căutarea nemuririi (23)

Amor şi artă

  

    A picta e ca atunci când faci amor. Te încălzești, te aprinzi, te nu știu ce… Amorul e  mai tare și mai tare, ajungi la apogeu și atunci gata. Îţi spui: mamă ce amor superb! Să ştii că şi o iubire din asta, de moment, poate fi extraordinară. Încerci s-o rememorezi așa,  în ideea că o poţi repeta. 

    Doar că, dacă nu ești o secundă atent, te poți bloca. La fel se întâmplă şi când lucrezi. Vine cineva şi face un comentariu, în timp ce tu eşti absorbit de idee şi te afli în cea mai mare inspiraţie. Crede-mă, te poți bloca dacă vine unul și zice, de exemplu :mamă ce mișto e!

Când lucrez, lasă-mă în pace!

    Vreau să-ţi spun că mi se întâmpla lucrul ăsta și în școală. Mă supăram de aceste comentarii care, în general, erau pozitive, aprobatoare.

 Însă, din punctul meu de vedere,  nu sunt pozitive deloc. Acestea  îmi perturbă activitatea și chiar inspirația.  Când lucrez, lasă-mă  în pace! Nu-mi  mai zice nici că e mișto, nici ca e prost. Eu  sunt încă în procesul de lucru, iar  tu mă oprești.

Mai există şi situaţia în care, sub influenţa acelor comentarii, să mă simt nu știu cine și să zic:  să îi mai pun ceva! Însă eu nu mă mai controlez, nu mai simt ce ar trebui. Așa că am dus dus dracului tot…

Aprob  tot ceea ce zice şi îi mărturisesc faptul  că eu însămi  nu pot scrie dacă un am liniște. În plus, ca să-mi iasă ceva foarte bun,  mă apuc de scris  doar dacă  am inspiraţie. Dar pe lângă linişte şi timp, am nevoie să  intru într-o anumită stare… 

Da, zice, e o chestiune de concentrare.

Zic: bine Muri, hai că te las.

 Zice: stai!

Georgeta Istrate

P.S. Fotografiile din acest articol sunt de pe pagina de Facebook a artistului.

Murivale Mureşan Vasile – Ghilgameş, în căutarea nemuririi (22)

Reuşeşti să vinzi ceva?

   Da, eu vând pictură în direct, vara. Omul care vede cum s-a construit tabloul de la cap la coadă, în final, zice: îl vreau! Cel care vrea o lucrare de la mine îmi arată pe tabletă cam ce şi-ar dori.

 Adaug: în plus, cei care te urmăresc  sunt martori ai emoției, ai momentului de creaţie. Ei asistă de fapt la nașterea unei opere de artă unice, personalizate .

 Exact! zice. Eu nu întreb cumpărătorul cum i se  pare lucrarea, fiindcă sunt de părere că nu trebuie să mă influențeze. Pur și simplu duc visul mai departe până când zic: stop! Ca și un actor, trebuie să-mi duc rolul până la finalul piesei. În momentul în care am terminat, emoția se încheie. Rămâne numai amintirea. Ţi-am mai spus și altădată, a crea este ca şi în amor. Ai ajuns la orgasm, apoi te relaxezi. Tot astfel şi în pictură. După ce am ajuns la momentul de vârf, nu mai continuu. Dacă forțez, stric!

A şti când să te opreşti

 Aveam un coleg, povesteşte artistul,  care picta foarte bine. Mă uitam cât de bine picta, era de-a dreptul fascinant.  După care, făcea praf toată lucrarea. Problema lui era că  nu știa să se oprească la timp. După aceea era nemulțumit.

Îi ziceam: măi,  tu nu știi când să te oprești!

Păi, Vasile învață-mă și pe mine…

Georgeta Istrate

 P.S. Fotografiile din material sunt de pe pagina de Facebook a artistului.