Funcţii specifice mass-mediei

   Mass media sunt prezente în diverse sectoare ale vieţii sociale şi pot îndeplini, într-un domeniu sau altul, mai multe sau doar una din funcţiile specifice :

   1.   informativă – alimentarea publicului cu ştiri şi  informaţii; 

  

   2.   interpretativă – judecăţile de valoare la care sunt supuse evenimentele;

 

  3. expresivă – indivizii sau diversele grupuri sociale îşi pot face cunoscute opiniile, câştigându-şi astfel  o identitate culturală/politică/socială;

    4.   critică – investigarea situaţiilor/aspectelor din viaţa socială;

 

    5.  instructiv-culturalizatoare;

    6.  liant social – mass media poate genera un mecanism de solidaritate   socială;

    7.  divertisment.

Mass - media ar trebui să-şi asume responsabilitatea faţă de public!

Georgeta Istrate

Tendinţele consolidării comunicării de masă

   Societatea de masă

    Dacă luăm exemplul american, constatăm că transformarea societăţii  într-una de masă a avut loc abrupt, într-o perioadă în care noile mijloace de comunicare în masă  începeau să se impună.

  Există o diferenţă între societatea de masă şi societatea masivă, căci fenomenele esenţiale care au dus la apariţia societăţii de masă sunt industrializarea, urbanizarea şi modernizarea. De asemenea, există o dependenţă de mass - media a societăţii de masă.

   Cadrul de opinie în care se naşte disciplina comunicării de masă, în sensul că majoritatea oamenilor erau de părere, la începutul sec. XX , că media sunt puternice, manipulatoare, distructive, periculoase (vezi propaganda din Primul Război Mondial; crearea Comisiei pentru Informare Publică în S.U.A. ( o organizaţie al cărei scop era desfăşurarea unei intense munci de propagandă, atât în interiorul cât şi în exteriorul S.U.A.).

    Disciplina beneficiază de rolul primordial al  tehnicilor de cercetare şi perfecţionarea lor. În anii ­­20, statistica este importată de către ştiinţele sociale.  Războiul a amplificat  interesul pentru sfera socialului, problemele din acest domeniu fiind interpretate ca probleme esenţiale de comunicare.

   Crearea institutelor de cercetare a facilitat abordarea interdisciplinară...

Georgeta Istrate

Masa

    Este un tip de grupare colectivă, organizată  spontan, compusă din persoane anonime, între care interacţiunea, comunicarea sunt extrem de reduse. Masa include persoane din toate păturile sociale, este mai puţin organizată  decât mulţimea sau publicul. Ceea ce leagă membrii masei nu este o emoţie comună,  ca în cazul mulţimii; nu dezacordul sau dezbaterea, ca în cazul publicului, ci atenţia comună asupra unui lucru ce nu face parte din experienţa lor imediată. Interesul masei poate fi definit ca fiind distragerea atenţiei de la problemele mediului imediat.

   Masa ia naştere prin atenţia acordată unui lucru şi e caracterizată prin răspunsuri personale oferite în afara oricărei dezbateri sau discuţii. Masa nu este organizată, nu are o structură a rolurilor sau un lider. De cele mai multe ori, masa este dispersată, iar membrii nu se cunosc între ei.

    În societatea modernă, ca urmare a aglomerărilor urbane, a mass mediei, a sistemului de învăţământ, comportamentul de masă devine tot mai pregnant. Sistemul mass - media organizează impresiile pentru membrii masei.

Georgeta Istrate

Mulţimea şi publicul

     Robert E. Park distinge mulţimea de public astfel : cea dintâi este caracterizată de uniformitatea experienţei emoţionale, în timp ce publicul se diferenţiază prin discursul raţional şi critic. Participarea în mulţime necesită  „capacitatea de simţire şi de empatie”, în vreme ce a  face parte din public înseamnă abilitatea de a raţiona împreună cu alţi membri. Când publicul încetează să mai fie critic, se dizolvă sau se transformă în mulţime.

    H. Blumer defineşte publicul ca pe un  grup de oameni ce se confruntă cu o temă controversată, cu o problemă care naşte polemică şi în care membrii se pot diviza în căutarea unor soluţii. Aşadar,  publicul e creat spontan, ca urmare a dezacordului asupra unei anumite probleme, comportamentul în cadrul grupului nefiind reglementat de norme şi tradiţii culturale. În acest caz, se manifestă disponibilitatea de a ajunge la un compromis, grupul fiind supus dilemei cum să ajungă la unitate în condiţii de divizare.

    Opinia publică este raţională, dar nu obligatoriu şi inteligentă. Putem concluziona că  publicul se poate transforma în mulţime, producând nu opinie publică, ci sentiment public.De altfel,  tranformarea publicului în masă este unul dintre obiectivele propagandei.

Georgeta Istrate

Puterea în activitatea umană

 Analizând această problemă,  Michael Mann distinge patru  forme de putere:

1.  economică, ce implică  activitatea umană productivă (extragerea de materii prime şi transformarea lor în bunuri care pot fi consumate sau schimbate pe piaţă);

2. politică – prin coordonarea indivizilor (toate organizaţiile implică un anumit grad de putere politică);

3.  coercitivă –  folosirea sau ameninţarea cu  forţa fizică pentru a supune sau a cuceri un oponent (ex.  instituţii  militare ce implică puterea militară) ;

4.  simbolică –  prin producerea, transmiterea şi receptarea de forme simbolice semnificative. Puterea simbolică poate influenţa acţiunile celorlalţi sau cursul evenimentelor. (Exemplu: instituţii religioase, educaţionale , mass-media)

-instituţiile media întreţin legături cu puterea de stat prin mecanismele juridice şi de legitimare, ele nu pot  pretinde autoritate de sine stătătoare în societate;

- uneori, expresia „comunicare de masă” poate avea  conotaţii negative (  folosirea acestui cuvânt pentru a face referire la mulţime, nu de puţine ori fiind asociată cu lipsa culturii). De aceea se preferă  folosirea construcţiilor de genul „comunicare mediată”, „canale de difuzare colectivă”,etc.

Georgeta Istrate

Arcana III- Împărăteasa

Dreaptă : 

Dor de mamă

Mama îţi simte lipsa tot mai mult, 

Tu scrie-i o scrisoare sau sun-o astă seară,

Eşti pentru ea în lumea rece scut

Iar pentru suflet, nepreţuita ei comoară

Bani şi afaceri

De vrei să fii independent în lume

Şi simţi c-ai vrea o firmă să porneşti ,

Şansa-i de partea ta şi ar fi  bine

În timp şi în răbdare tu să investeşti

Iubire

De eşti în căutarea unei mari iubiri

Acum te afli –n momentul cel mai bun,

Ai şansa să arăţi că sufletul ţi-e plin

Că poţi fi creatorul unei mari fericiri!

Copii

Tu dacă mama  îţi doreşti să fii

Şi dacă-nsărcinată încă nu te ştii,

Vei fi curând, iar pruncul ce-n viaţa ta veni-va

Cu ajutorul tău, un om puternic fi-va !

Întoarsă

Iubire

Omul iubit este dominatorul

Îi este teamă ca să nu te piardă ,

Este gelos şi neîncrezător

De-aia nici  nu evoluează!

Muncă 

La muncă eşti un om cam neglijent

Spre bârfe picioarele se duc  degrabă,

La sfaturi rău voitoare eşti extreme de atent

Poţi pierde tot dacă nu-ţi vezi de treabă !

Persoane toxice

Există-n viaţa ta o enervare

Că cineva ar vrea să se impună ,

Această atitudine-i supărătoare

Vezi de alege metoda cea mai bună !

Georgeta Istrate

Întâlnirea Nebunului cu Împărăteasa

Pe-al desăvârşirii drum

Peisaj frumos răsare,

Şi-n grădina cu parfum

E-o femeie ca un soare!

Mama care-l ocroteşte

Şi-i  îndrumă primii paşi,

Braţele îi sunt deschise

Pentru al ei copilaş

Hărăzită să-ţi fiu mamă

De destin am fost numită!

Eu te-oi creşte, să n-ai teamă

De zâmbeşti, sunt fericită!

Georgeta Istrate