Spânzuratul, cartea XII, Introducere

Obosit  de lupta vieții, vrea un timp  să se retragă,

Ar mai fi şi n-ar mai fi, nu ştie ce să aleagă,

Nu-i el omul să s-ascundă, de priviri, în a sa casă ,

Unde musca nu s-aude, unde nu e niciun dor,

Şi nici în pădurea verde, lângă susur de izvor.

El alege un loc public unde va să mediteze!

De creanga unui copac își agață un picior,

Lumea trece și-l privește, dar el stă  nepăsător,

Nici că-i cad pe jos monede pare să nu mai conteze!

Georgeta Istrate

Dreptatea, cartea XI

Întâlnirea Nebunului cu Dreptatea ( Justiția ), cartea XI, Introducere

Viața-i oferi din plin bucurii nenumărate ,

Vise dulci  ce-i mângâiară clipe de singurătate,

Dar și multe ndreptăţi  l-au făcut ades să plângă,

Cu  tristeți și neîmplinire -  ca  o noapte foarte lungă.

Și mergând prin timp, în viață, într-o vreme  oarecare,

Întâlni o doamnă oarbă ce împărțea dreptatea-n lume,

Doi fraţi se sfădeau aprins  pe-o avere foarte mare

Unul o voia pe toată, altul ,  ce i se cuvine...

Martor al acestei scene, încântat  de împărţeală,

Căci Dreptatea făcu iute fraţilor parte  egală,

Înţelese că sunt lucruri care par de ne-nţeles

Dar că orişice am crede,  totu-n viață are un sens...

Georgeta Istrate

Roata destinului, cartea X

Dreaptă

Tot ce-ai făcut bine la tine se întoarce,

Şi vei primi dobândă cum nici nu ai visat,

Banii s-adună râuri – răsplată de la viaţă,

Norocul îţi surâde, îngheţul se ...dezgheaţă!

Iar dragostea la care-o viaţă-ai aşteptat,

Îţi vine surâzând, cu florile câmpiei,

Destinul îţi dă premiul cel mare-al bucuriei

Aşa o răsplătire nicicand nu ai visat!

Întoarsă 

 

Norocul, din păcate, acum te ocoleşte

Iar fata ce ţi-e dragă, sincer nu te iubeşte,

Prietenii îţi spun să fii cu mintea trează,

Să mai aştepţi o vreme, destinul îţi dictează!

Georgeta Istrate

Întâlnirea Nebunului cu Destinul, Roata destinului, Introducere, cartea X

După viață fără viață, în pustie și genune,

El simți din nou nevoia de a se întoarce-n lume,

Să o simtă s-o cunoască, s-o îmbrățișeze toată

Gândul îi creea o cale, fiindcă întâlni o fată...

Ea îi dete un pocal din aur și diamante,

C-o  licoare de băut, ca să capete putere,

Rareori în a să viață merse totul ca pe roate

N-avu timp să reflecteze, că primi și o avere!

O spadă cum nu văzuse nicăieri în a lui viață

Și un sac cu bani din aur, visul cel mai îndrăzneț

E un dar de la destin, ca o frumoasă speranță

Că de acum va avea tihnă, libertate și răsfăț.

Georgeta Istrate

Eremitul , cartea IX

Dreaptă

În linişte adâncă tu vrei să meditezi

Şi-n starea asta mută, poţi multe să creezi,

Poate ai un talent ce vrea să se exprime

Şi-ţi trebuie un timp să stai numai cu tine.

Iubirea ce-o trăieşti se află la răscruce

Căci treci o perioadă ce nu ştii unde duce,

În ritm de îndoială acum inima-ţi bate

Tu singur poţi decide ce faci pe mai departe.

Întoarsă

Criză este cuvântul ce-ţi bântuie fiinţa,

De bani şi de iubire duci lipsă pe moment

În aventuri sterile nu este împlinire

Şi-n bani ce vin uşor nu-i niciun randament!

Georgeta Istrate