Sava Henția 3
Sava Henția, 2
Sava Henția 1848-1904
(Sursă informații : Ghid, Galeria Națională, Arta românească modernă și contemporană, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, paginile 43-44, Editura Meridiane, București 1965).
Sava Henția, 1
Sursa Imaginii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Hen%C8%9Bia#/media/Fi%C8%99ier:Sava_Hentia_-_Foto.jpg
”Întors în țară,
execută decorațiile interioare ale câtorva case de bucureșteni
înstăriți, continuând să practice în acest gen o pictură cu teme
mitologice. Totuși, redarea înfățișărilor multiple ale realității trăite
îl captivează până la urmă, mai cu seamă că are o vizibilă înzestrare
pentru tablouri de gen ; practică în același timp și peisajul, detectat
în lungi expediții prin regiunile pitorești unde-l ducea pasiunea sa
pentru pescuit și vânătoare : Țărancă torcând, Bătrân cerșetor, Moara”.
Octav Băncilă
”Apropiindu-se
de mișcarea socialistă, Băncilă este continuu suspectat, ceea ce face
ca autoritățile să-l mute la alte școli și să-i caseze rezultatul
concursului pentru ocuparea unei catedre la Școala de Arte Frumoase,
dorință realizată abia în anul 1937.
Autoportret (1896, MNAR)
Zaraful (1913)
” Prin Zaraful, Băncilă a dezvăluit și a stigmatizat pofta nesățioasă de bani a acestor exploatatori din vremea sa. Personajul este bine individualizat , fiind în acest sens plin de viață ; imaginea este caustică și puternic caracterizată. De aceasta este intim legată însăși realizarea plastică a lucrării.
Atât coloritul, cât mai ales modelarea deosebit de expresivă a figurii și a mâinilor , cu ajutorul pastei de culoare , precum și poziția trupului și mișcarea sugestivă a capului contribuie în mod direct la redarea fizionomiei morale, la caracterizarea psihologică a personajului reprezentat ” ( Arta pentru toți, Octav Băncilă, Editura Meridiane, București ,1961) .
Natură statică cu pere (MNAR)
Flămândul ( 1908)
” În această pânză, artistul și-a exprimat deosebit de limpede dragostea pentru lumea nevoiașă , pentru cei care îndurau foamea și lipsurile. Tabloul este conceput pe cât de simplu, pe atât de grăitor și de autentic uman . Conținutul emoțional al lucrării este concentrat în expresia, atât de sugestiv redată de pictor , a chipului și a atitudinii băiatului. Silueta întunecată a trupului său se profilează singuratică în contrast cu fondul deschis și gol al zidului și al trotuarului.Coloritul, în general în tonalități reci , contribuie la redarea atmosferei apăsătoare și a tensiunii dramatice care se degajă din acest tablou.
Petecarul (1908)
” Băncilă a evocat în tablourile sale și aspecte adin lumea umilă a micilor meseriași de odinioară , pe care a cunoscut-o prin mahalalele Iașilor. Ceea ce ne impresionează în acest tablou e căldura și înțelegerea umană a artistului față de năpăstuiții vieții. Bătrânul păetecar , cu vederea slăbită , care se silește să potrivrească ața în ac, este surprins într-un moment obișnuit din munca sa de toate zilele.
Privirea concentrată asupra gestului , efortul de a astâmpăra tremuratul mâinilor , sprijinindu-le una de alta , cămașa sărăcăciasă și fața răvășită ne vorbesc de viața grea a bătrânului meseriaș .
Iar desenul expresiv , pensulația energică , sublinierea abilă a amănuntelor sugestive dau acestei scene pline de duioșie și autenticitate, o remarcabilă interpretare artistică ” ( Arta pentru toți, Octav Băncilă, Editura Meridiane, București ,1961) .
La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii
- Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor? - Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...