Sava Henția 3

 

Femeia cu scrisoarea 

 

 

Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4f/Sava_Hentia_-_Femeia_cu_scrisoarea_-_Carte_postala_cu_timbru.jpg
 

 

 

    ”În tabloul Femeia cu scrisoarea, unul din cele mai valoroase lucrări ale sale, Henția reușește, cu mijloace picturale sobre dar pline de strălucire, să evoce psihologia visătoarei îndrăgostite, rezemată de o mobilă cu oglindă din pricina emoției primirii unei scrisori, care-i dă motive de reverie. În semiobscuritatea camerei, focarele puternice de lumină pe care le constituie fața și mâinile personajului îmbrăcat în rochie neagră de mătase, cu reflexe de un efect pictural desăvârșit, sunt dublate de reflexele oglinzii unde aceeași  figură este văzută din spate. Procedeul sporește nu numai puterea de sugestie lirică a poeziei intimiste incluse în temă, ci și spațiul, adâncimea tabloului”

Ghid,  Galeria Națională, arta românească modernă și contemporană, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, editura meridiane, București 1965. 

 

Portret de femeie, 1887 

Sava Henția, 2

 

Sava Henția 1848-1904

 

   ”În cursul războiului din 1877 este atașat cartierului general al armatei, ceea ce-i prilejuiește o suită de tablouri inspirate din viața frontului, documente de o mișcătoare autenticitate, în care subiectul, reportajul cu penelul, prevalează asupra interesului pictural. Totuși, coincidența dorită dintre subiectul literar și subiectul plastic, unitatea dintre conținut și formă, cu alte cuvinte, este realizată de Henția în lucrări ca Gara de mărfuri și Cai la conovăț, în care viața de război este redată cu luciditatea observației pătrunzătoare”

 

(Sursă informații : Ghid, Galeria Națională, Arta românească modernă și contemporană, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, paginile 43-44, Editura Meridiane, București 1965).

 

 

Fată cu porumbei, 1875, MNAR

 

 

 

 

 

 

Sava Henția, 1

Sava Henția 1848-1904

 

 Sursa Imaginii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Hen%C8%9Bia#/media/Fi%C8%99ier:Sava_Hentia_-_Foto.jpg

 

 

      Sava Henția este un continuator merituos al pictorului Theodor Aman, născut la Sebeș - Alba în 1848 plecat în eternitate în anul 1904 la București. 

     Adus în 1862 la București de un unchi fotograf, care-l destina meseriei sale, descoperind-i prin aceasta vocația de pictor. Absolvent în 1870 al scolii de arte frumoase din București, bursier în anul următor, mai întâi la Roma și apoi la Paris ia contact cu clasicii picturii universale, și se simte atras înspre formula coloristică și luministică a lui Correggio și a urmașului său francez din secolul XIX,  Prud'hon. 

 

 

(Sursă informații : Ghid, Galeria Națională, Arta românească modernă și contemporană, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Editura Meridiane, București 1965). 

Moara, 1881, MNAR

   ”Întors în țară, execută decorațiile interioare ale câtorva case de bucureșteni înstăriți, continuând să practice în acest gen o pictură cu teme mitologice. Totuși, redarea înfățișărilor multiple ale realității trăite îl captivează până la urmă, mai cu seamă că are o vizibilă înzestrare pentru tablouri de gen ; practică în același timp și peisajul, detectat în lungi expediții prin regiunile pitorești unde-l ducea pasiunea sa pentru pescuit și vânătoare : Țărancă torcând, Bătrân cerșetor, Moara”. 

(Sursă informații : Ghid, Galeria Națională, Arta românească modernă și contemporană, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Editura Meridiane, București 1965).