Fântâna timpului
Când am intrat în spațiul expozițional al
Căminului Artei, care găzduia lucrările artistului Gheorghe Pogan, lucrarea care m-a atras în mod special a fost “Fântâna
timpului”. Ştiu că este imprecis să ceri
unui artist să-ţi vorbească despre felul
în care a creat o lucrare. El va povesti, însă cuvintele nu pot reda cu
acurateţe sentimentul ce a constituit motorul lucrării respective. Cu toate
acestea, când am prins câteva momente cu
artistul, nu am ratat ocazia de a atinge acest subiect.
Variaţia luminii
 |
| Fântâna timpului |
-
Spuneți-mi câteva cuvinte despre “Fântâna
timpului ”, căci mi se pare o lucrare extraordinară.
-
“Aici am aplicat ideea de a pătrunde în
interiorul lucrării, în așa fel încât ea să te cuprindă de jur împrejur. Pe măsură ce vă apropiați, veți vedea că aici
și aici (în timp ce-mi vorbește, arată pe lucrare) sunt elemente de margine,
elemente din laterale…Şi toată povestea e focalizată spre concavitatea despre
care vorbea domnul Cătălin Bălescu, rectorul UNARTE, la început . Iar restul
sunt elemente formale care pot fi orice”.
Zic, obiectele pictate au margini de lumină. De
undeva , dintr-un întuneric mai mult sau mai puţin pronunţat , ţâşneşte lumina.
Surprinzător.
-
Da, întotdeauna lucrările au un halou pentru că…Se oprește un pic, exact ca un
profesor care simte că nu este înțeles de elevi, apoi revine “spuneam că nu
există în natură concretețea liniei drepte și acuratețe. Există o permanentă
transformare care se produce exact pe variația luminii, prin capacitatea acesteia de a fi corpuscul şi undă simultan. Și atunci am încercat să transpun
această poveste și să dau o aură de mister lucrurilor pe care le vedeți - cu trimitere la memorie, la cultură, la scheme
muzicale. Eu ascult, de obicei, foarte multă
muzică în timp ce lucrez, și de multe ori mă influențează nu ritmul, ci atmosfera pe care o creează,
stările pe care mi le provoacă”.
Georgeta Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu