Mărţişor – Şi primăvara asta stă să vină...
Ce dor de primăvară mă cuprinse!
Câţi muguri vor ivi petale parfumate...
Şi câte triluri prin păduri uitate,
Când reînvie natura, tristeţile-s învinse!
Şi clipe-ncoronate ca veşnice zeiţe,
Ducând poveri de şoapte în seri îndrăgostite,
S-or perinda prin aer lăsând o dâră fină
De dragoste, de soare şi dor sub clar de lună.
Fiinţele simţi-vor în aer o magie
E dragoste? E vis? E poate o beţie...
Inevitabil te cuprinde, şi nu te poţi opune,
Va fi atât de bine, o tainică minune!
Ce dor de puritate mă cuprinse!
Parc-aş pluti pe ţărmuri unde încă
Iubirea ar mai fi în inimi neînvinse
De scopuri ce departe o alungă!
Şi primăvara asta stă să vină
Cu frumuseţi ce fi-vor dăruite,
De razele de soare şi nopţile cu lună,
De inimi de fiinţe-ndrăgostite!
Georgeta,
1 martie 2016
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pictorul Nicolae Comănescu
Seară rece de toamnă, orele 18 , sfârșit de program. Închid luminile pe sală și mă îndrept spre ieșirea din expoziția temporar ă de ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu