A fost numită astfel după staţiunea din
apropierea comunei Pleniţa (judeţul Dolj), unde s-au întreprins cercetări între
anii 1916 şi 1920, continuate apoi şi în anii '50.
Triburile
aparţinătoare culturii Sălcuţa, înrudite cu acelea ale culturii Gumelniţa, au
dezvoltat o cultură sprijinită pe fondul Vinča din provincia din dreapta
Oltului. Cultura Sălcuţa, ca şi cultura Gumelniţa, depăşeşte graniţele actuale
ale României, ea făcând parte dintr-un complex cultural mult mai mare, care se
întinde şi în nord-vestul Bulgariei (aspectul Krivodol), şi în Valea Moraviei,
în Iugoslavia (aspectul Bubanj. Spre vest ocupă şi o parte a Banatului, în
bazinul râului Cerna venind în contact cu fondul Vinča târziu (D) şi cu
purtătorii culturilor Tiszapolgár şi Bodrogkeresztúr, originare din bazinul
Tisei. Contactul cu lumea sudică a fost benefic din punct de vedere al
evoluţiei, deoarece acele civilizaţii se aflau pe o treaptă superioară de
dezvoltare (bronzul timpuriu), iar interacţiunile între culturi au adus un plus
de cunoaştere şi civilizaţie.
Staţiunea eponimă este fortificată cu şanţ şi
val de apărare, aşa cum sunt toate aşezările culturii Sălcuţa. Ele se găsesc de
obicei în apropierea apelor şi izvoarelor bogate în apă, pe terase sau boturi
de deal. De cele mai multe ori comunităţile sălcuţene continuau să locuiască pe
vechile aşezări. Este răspândit şi tipul de aşezare în formă de tell, dar el
este cu milt mai rar decât în cultura Gumelniţa. Urmele locuirii purtătorilor
acestei culturi au fost decoperite şi în peşteri. Ca tip de locuinţă erau
răspândite colibele şi locuinţele de suprafaţă cu una sau două încăperi.(Daicoviciu, 1960, p. 58). Îngrămădirea
locuinţelor şi sporirea numărului acestora, arată o comunitate cu un număr
crescut de locuitori, fapt ce a dus la o dezvoltare economică şi culturală
sporite.
Numărul uneltelor de silex, cum ar fi:
lame-cuţite, răzuitoare pe lamă, etc., este foarte mare, de asemenea, uneltele
din piatră şlefuită. Pe lângă acestea, purtătorii culturii Sălcuţa foloseau
frecvent ustensile din corn de cerb şi os, cum ar fi săpăligile din corn de
cerb cu ajutorul cărora lucrau pământul, sulele din oase de mamifere sau de
pasăre. În plus, încă din faza de început a acestei culturi se cunoaşte cuprul,
din care confecţionau obiecte de podoabă. De asemenea, comunităţile sălcuţene
au utilizat diverse tipuri de unelte din cupru, de la cele mai simple, adică
mici obiecte precum sule, cârlige de pescuit, etc, la cele mai complexe, cum ar
fi dălţi, topoare plate, topoare cu braţele dispuse în cruce. Tehnicile de
prelucrare a cuprului au variat, folosindu-se martelarea la cald şi rece,
reducerea minereului apoi turnarea sa în tipare monovalve sau bivalve prin
procedeul numit „ceară pierdută”.
Numărul mare al râşniţelor descoperite pe
teritoriul sălcuţean trădează caracterul agricol al culturii Sălcuţa.
De-a lungul evoluţiei, sălcuţenii şi-au
îmbogăţit continuu cultura materială şi spirituală. Ei îşi ornamentau ceramica
prin pictură cu grafit, incizie şi încrustare cu roşu şi alb, dar şi aplicarea
picturii după ardere[1].
Canelurile de tradiţie vinciană joacă un rol important în cultura materială a
acestor comunităţi. Figurinele de lut ars şi din os sunt asemănătoare cu cele
din cultura Gumelniţa, o parte din ele şi cu cele din cultura Vinča. Ritul de
înmormântare era cel de înhumaţie.
Evoluţia culturii Sălcuţa cunoaşte patru faze
principale (I-IV). Ultima fază marchează transformări profunde, produse în urma
contactului cu elementele stepice răsăritene, prezente mai ales datorită
extinderii de-a lungul Dunării, a purtătorilor culturii Cernavoda I. Dinspre
vest s-a produs pătrunderea, în aria Sălcuţa, a comunităţilor Bodrogkeresztúr,
această realitate culturală poate fi considerată ca premisă a apariţiei unei
noi culturi, Coţofeni, care va evolua în eneoliticul final. (Beldiman, 2008, p. 65).
BIBLIOGRAFIE
·
Beldiman, Corneliu, Istoria veche a românilor, Datele, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2008.
· Daicoviciu, C, Istoria
României, vol. I, Editura Academiei
Republicii Populare Române, Bucureşti, 1960.
www.culturasalcuta.blogspot.com
RăspundețiȘtergere