Analizând această problemă, Michael
Mann distinge patru forme de putere:
1. economică, ce implică activitatea umană productivă (extragerea de
materii prime şi transformarea lor în bunuri care pot fi consumate sau
schimbate pe piaţă);
2. politică – prin coordonarea
indivizilor (toate organizaţiile implică un anumit grad de putere politică);
3. coercitivă – folosirea sau ameninţarea cu forţa fizică pentru a supune sau a cuceri un
oponent (ex. instituţii militare ce implică puterea militară) ;
4. simbolică – prin producerea, transmiterea şi receptarea de
forme simbolice semnificative. Puterea simbolică poate influenţa acţiunile
celorlalţi sau cursul evenimentelor. (Exemplu: instituţii religioase,
educaţionale , mass-media)
-instituţiile media întreţin
legături cu puterea de stat prin mecanismele juridice şi de legitimare, ele nu
pot pretinde autoritate de sine
stătătoare în societate;
- uneori, expresia „comunicare de
masă” poate avea conotaţii negative ( folosirea acestui cuvânt pentru a face
referire la mulţime, nu de puţine ori fiind asociată cu lipsa culturii). De
aceea se preferă folosirea
construcţiilor de genul „comunicare mediată”, „canale de difuzare
colectivă”,etc.
Georgeta Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu