Tu eşti copilul pe care eu l-am
cerut cu disperare Lui Dumnezeu. De aceea viaţa ta se aseamănă mult cu a mea. Când
ne-a fost greu, am fost acolo una pentru cealaltă.
Acum, la vârsta la care ţi-ai
găsit drumul care te împlineşte, valurile oceanului se ridică ameninţătoare,
urlând geloase de li se sparge orgoliul în picături de otravă.
Uneori, câte unul vine cu aşa mare furie că te-ar zdrobi. Am uitat
să-ţi spun cât de dură e uneori şcoala vieţii. Are examene atât de grele
încât ai senzaţia că nu te mai poţi ridica. Dar o vei face, căci zilele nu
seamănă una cu cealaltă – în câte o zi tună şi plouă torenţial, în alta adie
vântul, iar în alta soarele te scaldă de-a binelea în razele lui, ca să ai
energie să mergi mai departe.
Alteori, zici că destinul îţi surâde şi exclami fericită: Dumnezeu
există şi mă iubeşte!
Dar când lumea îţi e mai dragă, când oceanul pare în meditaţie, brusc şi
fără veste, se ridică un val care urlă
asurzitor şi ar vrea să te zdrobească. Îţi este teamă. Nu ştii încă să
înoţi într-o asemenea imensitate. Te
părăsesc cei care au elicoptere, cei care au vapoare, cei care-ţi promiseseră
să-ţi fie aproape fără să le fi cerut tu asta.Te trezeşti singură plângând că
nu poţi ajunge la mal, fiindcă nu ai terminat şcoala de înot. Te gândeşti de
asemenea că va fi păcat de tine, de lumea căreia ai fi vrut să-i laşi o
moştenire intelectuală, ca semn de recunoştinţă că ai trăit în ea.
Nu te teme!
Nici eu nu ştiu
bine să înot în acel ocean, nu am nici avion şi nici vreun vas de croazieră,
dar am o amărâtă de bărcuţă care te poate duce la ţărm. Bărcuţa aceasta poate să supună valurile, ele
o cunosc şi le e teamă de ea, ştiu că poate să le învingă. Ea este ca acel cal
slab şi bubos din poveste, pe care lumea nu dă doi bani. Ei bine, lumea nu
bănuieşte că el , doar el, poate mânca jăratec, doar el are capacitatea să îl ducă pe Făt- Frumos spre împlinirea
visurilor sale.
Aşa că, frumoasa mea copilă,
oricât de sus te-ar duce destinul ca să te izbească, eu mă voi preface în plasa
care se interpune între înălţimi şi piatră. Deci nu ai niciun motiv să te temi!
Georgeta,
17 mai 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu