Fă-mă, Doamne,-o stea de foc
Pe-ale lui cărări să joc,
Drumurile să îi fie
Prilejuri de bucurie;
Fă-mă magică vioară
Să-i apar în prag de seară,
Din arcuşu-i să pornească
Romanţă nepământească.
Fă-mă, Doamne, un zefir
Inima să-i leg de-un fir
Cu parfum de trandafir,
Muzica din flori de dor
Să-i şoptească -ncetişor
Că-i luceafăr mult iubit
Vreau doar să-l văd fericit!
Fă-mă, Doamne,-o apă mare
Limpede şi curgătoare,
În inimă de pădure
Pe maluri să crească mure,
El să vină să le-adune
Valu-atunci să crească iute
Pe gură să mi-l sărute!
Căci mă dor gândurile
Şi mă dor dorurile,
Şi mă dor, şi iar mi-e dor
De lumina ochilor
Verzi ca frunza codrului,
Calzi ca raza soarelui,
Că-n oglinda lor sunt eu
Azi, şi mâine, şi mereu!
Georgeta
Ianuarie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu