Nebunul sau destinul omului pe pământ ( drumul inițiatic)





Fără griji și fără frică
Tinerel și ne-nvățat,
În bocceaua mititică
Sunt puține de cărat.

Ochii lui multe mistere
Vor avea de descifrat,
Bucurie și durere
Îl vor face învățat.

Acum e ca un copil
Curios și nebunatic,
Dar destinul lui, subtil,
Îl va duce singuratic
Pe un drum inițiatic.

Taina vieții îl așteaptă
Totu-i joc – treaptă cu treaptă,
Minuni i se revelează
E aievea sau  visează?

Luminoasă, lume mare,
Magică, fără hotare!
Nu, nu este o  minciună
Că exist și eu în tine!

Viață, șlefuiești cu parul
Sau cu dulcele ș-amarul,
Da-mi-vei luciu înstelat
Să fiu ca un diamant?

Georgeta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pictorul Nicolae Comănescu

      Seară rece de toamnă, orele 18 , sfârșit de program. Închid luminile pe sală și mă îndrept spre ieșirea din expoziția temporar ă de ...