Axya:
- Tot cărți de dezvoltare personală citești, frățioare? Văd că te-au prins bine de tot.
Giaxya :
-Da, ceva din mine mă ține pe domeniul ăsta.
Axya :
- Povestește-mi, poate mă prinde și pe mine...
Giaxya :
- Cartea asta are cam aceeași învățătură ca a celor scrise de Eckhart Tolle. Deși eu îl prefer pe Tolle, apreciez și perspectiva lui Don Miguel Ruiz. În toată bălăria de cărți de dezvoltare personală și escroci, cărțile acestea sunt totuși bune. Le-am recitit de cel puțin 3-4 ori pe fiecare. Pentru că da, este nevoie să fie recitite ca să se solidifice informația. Deși eu am tendința de a analiza, apreciez cartea lui Ruiz, el numește parazit ceea ce Tolle numește corp-durere. Ruiz, nu știu ce date reale știm despre el, pentru că ce spune el putem crede sau nu (mă refer la faptul că a avut o experiență de moarte clinică, are bunic șaman, etc). Plus că a activat la început de epocă New Age, pe la început de anii '70. Și în plus, vine din Mexic, de unde vine și Carlos Castaneda, șarlatan dovedit...
Era o nebunie în anii ăia, cu toți hipioții care dădeau fuga în America de Sud, ca să testeze tot felul de ciuperci și droguri, pentru o stare modificată a conștiinței. Se poate ca Ruiz să fi furat el însuși idei de pe la alții. Și Tolle a preluat multe idei din budism. Cu toate astea, cele două cărți sunt scrise cu bun simț și cu destul de multă claritate. Am mai citit altele în franceză, engleză sau română și erau o salată de expresii goale, pozitiviste. Toți guru sau scriitorii de genul ăsta împrumută, fură sau transformă idei. Și Osho făcea asta. Problema e să știi cum să o faci. Să știi să explici clar și să existe bun simț și logică și să funcționeze metoda în noul limbaj, adaptat zilelor noastre.
Axya :
-Deci, ce-mi recomanzi?
Giaxya :
- Deocamdată, nimic. Domeniul ăsta nu te prinde la comandă. E ca și îndrăgostirea. Dacă vrei, răsfoiește cartea lui Ruiz și, dacă te prinde, prinde-o! Dacă nu, mai așteaptă!
Georgeta Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu