Dialoguri - despre pandemie, supraîndatorare, atitudini






 Axya :

- Trăim vremuri paradoxale. Suntem în mijlocul unei pandemii și se vede cu ochiul liber o tendință bifurcată. Pe de o parte suntem bombardați cu gândirea pozitivă, iar pe de altă parte economia este la pământ, oamenii rămân fără slujbe și nu mai au cu ce-și plăti dările. Ce ar trebui să luăm în considerare? 


Giaxya 

- Realitatea,  nu gândirea pozitivă de pe youtube livrată de nu știu ce categorie de guru. Pandemia asta a generat o mulțime de probleme, pe unii i-a îmbogățit din punct de vedere material, iar pe alții i-a sărăcit din toate punctele de vedere. Căci cine se poate gândi la evoluție spirituală dacă nu are satisfăcute cât de cât nevoile primare? Supraîndatorarea, dragă Axya, reprezintă fața ascunsă a pandemiei. Situația asta  a pus la pământ antreprenorii și pe micii întreprinzători. Cei care lucrează la ajutorul social spun că nu se așteptau la atâtea cereri pentru ajutor. Multe dintre ele sunt venite din partea a ceea reprezenta pătura de mijloc a societății. Unii au făcut greșeala să facă credit înainte de pandemie - pentru renovare, fie pentru a-și lansa afacerea... Acum, sunt în genunchi, abia o duc. 

Axya :

- Da, e greu. Oricum lumea este divizată în vaccinați și nevaccinați, în răi și buni, în conducători și conduși. Nu suntem un tot unitar, nu mai știi ce e bine și ce nu. Ceea ce se întâmplă acum întrece și un film SF.

Giaxya :

     - Așa este. Gândește-te ce dramatică devine viața în perioada ăsta, dacă ești mamă singură. Îngrijești un copil sau mai mulți, rămâi fără slujbă, fără niciun sprijin... Cum să îi spui unui copilaș că nu ai nici de unele, mai ales dacă este mic?  Am o cunoștință  căreia  i-a scăzut salariul dramatic. Dar ce spun? Nu mai are nici salariu, este plătită cu ora. Și pentru că a făcut credit înainte de pandemie, neștiind ce va veni, este disperată... 

 Axya :

- Mă întreb ce fac oamenii care au un talent înnăscut... Cei tineri, de exemplu, pot începe ceva artistic pe vremea asta?

Giaxya :

 - A te lansa acum ca artist sau ca antreprenor în ceva anume e moarte de foame. Tot bogații se îmbogățesc în criză! Iar escrocii, care îți fură timpul pe net și vomită chestii pozitive pentru ca să facă bani din vizualizările tale, în timp ce tu încerci să gândești pozitiv este ceva nefiresc. Ei te învață chipurile, să speri că vei fi acceptat la un job. Iar acel job este văzut ca fiind mizerabil de către un așa zis guru youtuber. Lumea este într-o criză pentru care nu are soluții. E o treabă fără precedent... 

Axya :

-  Zic, totuși că a gândi pozitiv, în timp ce încercăm să reparăm stricăciunile pandemiei este un lucru bun. Eu nu spun să nu vedem ceea ce se întâmplă, dar cred că a căuta în special  exemple dramatice, căci această negativitate adaugă frica de prezent și viitor, pune o povară grea pe umerii noștri...

  Cu toate acestea, zic să ne uităm fiecare în viețile noastre în ideea de a găsi lucruri care să ne bucure. Să fim recunoscători pentru ceea ce avem în timp ce căutăm soluții pentru stricăciuni. Căci dacă ne uităm la negativitatea din lume, nu mai avem putere să remediem la noi. Fiecare în pătrățica lui, bunăvoință pentru cel de lângă noi și astfel răul din lume se va reduce considerabil 

Giaxya :

-Este o idee bună, dar cam greu de aplicat când stresul este atât de mare. Îmi mai trebuie argumente... 

Axya :

- Hai să vedem ce zice tineretul despre asta. Propun să o întrebăm pe fiică-mea, Lucreția... 

Giaxya :

-De acord! 

Axya:

- Lucreția, ce ne poți spune despre pandemia asta prin care trecem? Cum o percepi? Cum o gestionezi? Cum crezi că am putea reduce influența ei, așa încât să nu ne afecteze iremediabil?

Lucreția :

-  Trăim vremuri pe care nu ni le-am imaginat. Este important, dincolo de ajutorul pe care putem să-l dăm, fiecare după puteri și știință, să nu ne lăsăm învinși de frică. Știrile negative vin de peste tot, ne uităm la filme care ne induc frica. Ne imprimăm ființa cu ele, iar suferința devine parte din noi.  

    Cum fac față acestor agresiuni?! Pur și simplu observându-mă. Dacă sunt tristă, nervoasă, anxioasă, îngrijorată, astea cresc. În plus, dacă permit acestor emoții negative să mă stăpânească,  lucrurile se strică. Lume care nu mă cunoaște, se ia de mine din senin. Am experimentat și inversul. Mă uit la partea luminoasă. Parcă toate se leagă, lumea e prietenoasă, tramvaiul vine rapid, dacă zâmbesc eu, parcă toată lumea zâmbește. Cei care spun că propriile gânduri și scenarii ne îmbolnăvesc sau ne vindecă, depinde ce alegem să trăim, au dreptate. Mereu vor suferi oamenii pe planetă, am suferit și eu, fiecare cu lecțiile lui. Dar acum dacă stă în puterea ta sa fii trist sau fericit, ce ar fi să pui în practică asta? Ieși din umbră, soarele e sus, așteptându-te. 

Giaxya :

-  Îmi place cum gândești. Ești optimistă. Și ca să-ți dau și eu un sfat, având în vedere că ești pictoriță, ți-aș spune așa : dacă viața nu are roz, ia repede o pensulă și coloreaz-o! 

Nu-i lăsa pe alții s-o facă. Fiindcă nimeni nu se pricepe la tabloul vietii tale mai bine decât tine. Alții îți pot pune culori care nu-ți plac.  Nu îi lăsa! În plus, paleta de culori și nuanțe este infinităn. În  loc să cauți argumente să te menții în umbră, caută argumente care să te ajute să savurezi lumina. Nu ești singură. Îl ai pe tatăl tău aici de față. Și un tată ca el e mare lucru! 



Dialoguri - despre bunul simț și arta vorbirii


   Axya și Giaxya discută în bibliotecă. La un un moment dat, intră Lucreția, fiica lui Axya. 

 Giaxya simte nevoia să-i pună o întrebare despre bunul simț în vestimentație și machiaj :

- Lucreția, discutam cu tatăl tău despre bunul simț, în condițiile în care ar trebui să vorbești  în public. Cum ar trebui să fie exprimarea unei femei în situația asta? Dacă ai putea atinge și subiectul  vestimentație și machiaj, ar fi super. Spune-mi o părere în câteva propoziții, căci nu doresc să-ți răpesc timpul.

Lucreția :

 - Unchiule Giaxya, consider că machiajul și ținuta trebuie ÎNTOTDEAUNA puse în acord cu momentul zilei și ocazia. O femeie trebuie să aibă grijă la amănunte. Dacă ar trebui să-mi sfătuiesc o prietenă i-aș spune : ”investește timp în sport, hrănește mintea cu documentare și cultură, investește într-o cremă de față bună și în somn! Astea sunt baza. Nu uita că tot ce ai porți cu tine!”

    Și da, unchiule, sunt de părere că o  doamnă ultramachiată, dar care nu mânuiește foarte bine arta vorbirii, e ceva  jenant...Bine, ignorăm faptul că azi toți se cred experți în arta discursului, îndrugând verzi și uscate despre univers pe internet. În ritmul ăsta,  am putea concedia cercetătorii... 




La psiholog. De vorbă cu Florentina: Forța cuvintelor stă în emoția rostirii

  - Cât de importante sunt cuvintele? Care este puterea lor?   -   Cuvintele se formează în interiorul nostru. Limbajul este un rezult...