Contraste…
În mai 2017, la Muzeul de Artă al României,
s-a deschis expoziția ”Noul romantism negru”, ce reunește opere a 34 de artiști
din Europa și Statele Unite. Lucrările de artă contemporană și filmele care se
pot viziona pe galerie, par să introducă
privitorul în cele mai insolite spații și sentimente. Ele surprind, în contrast,
aparența luminoasă exterioară cu cele mai negre nuanțe ale sufletului omenesc.
Sunt expuse piese care te înalță dar și lucrări care te înfioară, aruncându-te în abisurile propriului
mister. Am fost la vernisajul acestei expoziții care nu numai că m-a
impresionat prin lucrările expuse, dar m-a făcut să trec de la o stare la alta
cu o viteză amețitoare.
Realitatea contemporană aglomerată de
incertitudini
Cum nu sunt critic de artă, ci doar o
consumator de artă, și cum nu-mi place
să ”strivesc corola de minuni a lumii”, am să redau câteva citate din albumul
tipărit cu ocazia deschiderii acestei expoziții. Sunt concluzii ale unor oameni
care se pricep, în ideea de a vă face o părere și, de ce nu, să mergeți să
vizitați expoziția . Într-o primă fază, am să aleg ceea ce spune directorul general
MNAR, domnul Călin Alexiu Stegerean, în chiar prefața albumului: ” artiștii din
expoziția noastră abordează ”maniera neagră” ca fiind cea mai aptă să exprime
realitatea contemporană aglomerată de incertitudini, răsturnarea valorilor,
proliferarea răului, fie că înseamnă insecuritatea socială, personală sau
amenințarea războiului(…). Deși conectarea noastră online la aproape toate
mediile de informare ne poate face să credem că putem avea mai multe
certitudini ca oricând, lucrările pe care le vedem sub genericul Noul
romantism negru au meritul de
a
provoca o alternativă reflexivă, poate sceptică, la clișeele pe care le
înregistrăm, uneori fără să vrem, din aceleași medii informative, sau pur și
simplu din pricina monotoniei comode a vieții”.
Inducerea senzației de
mister
Unul dintre curatorii expoziției, Cristoph Tannert, conturează în câteva cuvinte un portret al expoziției: ”Imaginile, obiectele și creațiile video din această expoziție, trezesc în mod voit senzația de mister de nepătruns prin felul în care amestecă realitatea cu suprarealitatea, pentru a crea un climat de nesiguranță, derută și confuzie. Artiștii se ocupă de toate temele care preocupă omenirea: banalizarea răului; natura deopotrivă criminală și elitară a puterii; epiderma lunecoasă a dorințelor; afacerile veroase și dedesubturile sumbre ale rețelelor de răufăcători” .
Fiorul
de groază ca instrument cultural
Și dacă nu v-am convins cu citatele de mai sus,
am să redau și părerea domnlui Daniel Hornuff, care ilustrează lăcomia ființei umane după spectacol. Cu cât este mai crud și mai senzațional,
cu atât mai bine: ”Omul modern își dorește să se înfioreze – și nu
se lasă descumpănit de groază, ci dimpotrivă, groaza îl călește și îi confirmă
chintesența și identitatea (…). A recunoaște că un fior de groază este un
instrument cultural înseamnă așadar și a atenua fascinația și nocivitatea
mediatizării ororilor reale care se petrec în lumea de azi. Căci făclia
iluminismului își produce propriile umbre”.
Expoziția
rămâne deschisă până pe data de 28 august 2017.
Georgeta
Istrate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu